Banca Europeana de Investitii (BEI) acorda CEC Bank un imprumut de 100 milioane euro pentru cofinantarea proiectelor IMM-urilor, intreprinderilor de dimensiune medie si administratiilor publice locale din urmatoarele sectoare: industrie, servicii, turism si infrastructura.
Bucureştenii au trăit un vis: li s-a spus că au piste pentru utilizarea bicicletei în Capitală. Doar că, odată coborâţi în stradă, au trăit coşmarul infrastructurii urbane: pistele s-au dovedit a fi mai degrabă capcane decât proiecte menite să le faciliteze deplasarea din punctul A în punctul B.
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Antreprenorul şi magnatul american originar din Africa de Sud Elon Musk şi-a dezvăluit recent planurile sale prin care propune crearea în SUA a unui sistem revoluţionar de transport super-rapid, denumit Hyperloop. Comunitatea din lumea tehnologică s-a obişnuit cu faptul că Musk forţează şi împinge mai departe graniţele; numele lui este asociat, de asemenea, cu PayPal – la care a fost co-fondator - şi companiile SpaceX, Tesla şi Solar City, iar el este un personaj aclamat pe scară largă.
Realizarea a patru oraşe construite de la zero, porturi de pescuit, 17 linii feroviare care însumează 6.000 de km, autostrăzi, opt aeroporturi noi şi 172 de spitale sunt doar o parte a planului de dezvoltare fabulos pe care şi-l doreşte Algeria.
Operatorii europeni de telecomunicații din Europa vor înfiinţa o reţea pan-europeană promovată de lobby-ştii de la nivelul UE. Aceasta este considerată drept singura soluţie pentru a face faţă corporaţiilor americane şi asiatice tot mai agresive pe plan mondial. Pentru clienţi, “noua cale” ar putea aduce servicii mai bune şi mai ieftine, promit operatorii.
În ultimii ani, nume grele ale industriei mondiale au cochetat cu piaţa românească, însă, până să investească un cent, au ales alte meleaguri. Motivele ratării unor megainvestiţii sunt diverse, dar cel mai des întâlnite sunt eternele probleme cu infrastructura sau proverbiala birocraţie, nesiguranţa fiscală, criza economică precum şi mişcările vecinilor noştri, mai abili în convingerea marilor investitori. Ne-au ocolit branduri celebre din energie, siderurgie, industria auto şi chiar firme cu activitaţi în infrastructură. Ultimii de pe o lungă listă sunt ruşii de la Tise, atât de doriţi de guvernanţi la Oltchim. Adunând toate eşecurile mari din ultimii 10 ani, ne rezultă o cifră ameţitoare: mai bine de 20 de miliarde de euro puteau intra în ţară, dar banii s-au dus pe alte rute.
