Conform studiului dat publicităţii de Comisia Europeană privind deficitul de încasare a TVA-ului în 2012, care acoperă toate statele membre, cu excepţia Ciprului şi Croaţiei, România are cel mai mare deficit de încasare a TVA-ului (44%), urmat de Slovacia (39%), Lituania (36%) şi Letonia (34%).
La momentul în care scriu acest articol s-au împlinit 15 zile de când un avion cu 239 de oameni la bord ce efectua un zbor pe o linie comercială a dispărut fără urmă de pe ecranele radarelor. Întreg mapamondul discută despre eveniment, resurse impresionante sunt angrenate în operaţiunile de căutare, experţi renumiţi sau de ocazie lansează scenarii mai mult sau mai puţin realiste cu privire la ce s-ar fi putut întâmpla. Cel mai fantezist dintre toate este cel care susţine nici mai mult nici mai puţin că aeronava ar fi fost înghiţită de un aşa numit ”Triunghi al Bermudelor” sau de o gaură neagră. Ceea ce mă readuce cu gândul chiar la domeniul în care îmi desfăşor zi de zi activitatea: fiscalitatea românească!
Românii, se ştie, nu sunt cei mai bogaţi oameni din lume. Credit Suisse Research Institute a calculat în 2012 o „avere” (vezi definiţia mai jos) pe cetăţean adult în România de 17.164 USD, în condiţiile în care cea mai mare parte a Europei de Vest trece de pragul de 100.000 USD pe locuitor adult. Partea bună este că „averea” noastră a crescut de 4,5 ori din 2000 până în 2012, chiar şi cu ajustarea severă de 36% în perioada 2011-2012 la nivelul averii naţionale - fără a aduce în discuţie realitatea disparităţilor în distribuţia averii în România.
Ernst & Young a dat start celei de-a treia ediții a Young Tax Professional of the Year,competiţie ce le permite studenţilor cu rezultate academice bune, selectaţi din peste 30 de ţări, să concureze şi să se afirme în faţa unui juriu de experţi, demonstrându-şi abilităţile tehnice şi profesionale în domeniul fiscal.
Colectarea şi cheltuirea eficientă a banului public rămân pentru România un deziderat greu de atins, după 22 de ani în care filosofia fiscală a căpătat nuanţe suprarealiste, tradiţional politice. Într-un moment în care economia românească gâfâie şi cere sprijin pentru a reveni pe plus , vedem cum finanţele publice încercă să controleze o evaziune fiscală galopantă sau un proces de colectare a taxelor şi impozitelor încă foarte deficitar. Pentru o parte din aceste probleme, Ionuţ Dumitru – preşedintele Consiliului Fiscal – propune o serie de soluţii, toate încadrându-se în liniile pragmatice ale altor ţări care au reuşit să doboare astfel de „dragoni economici”. Opiniile sale, personale sau parte a poziţiilor emise de Consiliu, se lovesc şi vor continua să întâmpine rezistenţă din partea unor tabere atrase de mirajul câştigării de votanţi. Progrese s-au mai făcut în anumite direcţii, însă prea mici pentru un stat cu pretenţii de actor european de seamă.
Criza economică şi cea a datoriilor suverane din zona euro au creat o multitudine de probleme statelor europene şi nu numai. Autorităţile au încercat să găsească diverse măsuri de combatere a efectelor neplăcute cauzate de mediul economic nefavorabil şi de deficitele bugetare crescânde. Pe parcursul anului 2011 guvernele statelor afectate au încercat să îşi focalizeze atenţia pe creşterea veniturilor, concomitent cu luarea de măsuri în vederea reducerii cheltuielilor bugetare.
