Discriminarea pe criterii de vârstă rămâne o problemă semnificativă în piața muncii. Mulți dintre angajații care au peste 50 de ani se simt ignorați, subevaluați și uneori excluși din activitățile și oportunitățile de la locul

Procesul de recrutare este una dintre etapele esențiale pentru succesul unei organizații. Dincolo de identificarea talentului potrivit, companiile trebuie să se asigure că selecția candidaților se desfășoară corect, transparent și fără prejudecăți. Discriminarea și stereotipurile

Peste 50% dintre respondenți așteaptă de la angajatori să ia măsuri pentru promovarea diversității la locul de muncă
Un studiu realizat de Cult Research pentru Asociația OPEN MINDS dezvăluie că 1 din 3 angajați români

Sursa foto: RayBay, unsplash.com
Uber lansează o nouă opțiune prin care vrea să se asigure că, pe timpul folosirii acestui serviciu de transport, atât șoferii, cât și călătorii sunt bine.
Astfel, RideCheck detectează neregularități, ca

Un studiu recent comentat de specialiștii de la Harvard Business Review indică faptul că organizațiile au de câștigat atunci când bărbații se angajează, din proprie inițiativă, în programe de incluziune a celor două genuri. În

Al cincilea episod din serialul „inutilității profesionale la vârsta de 50 de ani” aduce în atenție  vocea consultantului de resurse umane, un fel de „mediator” între cele două tabere – a angajaților și a angajatorilor.  Un punct de vedere pe cât de înțelept, pe atât de necesar într-o astfel de dezbatere.

Am 46 de ani și încă mai sunt prețuită pentru ceea ce sunt ca profesionist. Dar citind toate mărturiile post mortem referitoare la felul în care a fost marginalizat Andrei Gheorghe, nu pot să nu mă întreb „până când?” 

Executivii supraponderali tind să fie percepuți ca fiind mai puțin eficienți la locul de muncă, atât ca performanță, cât și în relațiile interpersonale. În întreaga lume, nenumărate studii arată că angajații supraponderali au multe dezavantaje, de la faptul că au mai puține șanse să obțină un job până la faptul că sunt considerate leneșe și mai puțin capabile să atingă succesul. 

Ziua Intrenațională a Femeii a fost proclamată pe data de 8 Martie 1910, cu ocazia Congresului al II-lea al Internaționalei socialiste a femeilor la Copenhaga (inițativa a revenit Clarei Zetkin - 1857-1933). 

Dialoguri Necesare. Și în acest an, Revista CARIERE organizează o dezbatere care îi are în prim-plan pe doi dintre cei mai respectați intelectuali români. Evenimentul intitulat ”Dialoguri Necesare cu Andrei Pleșu și Gabriel Liiceanu: Iubirea ca resursă a transformării și a împlinirii” va avea loc pe 10 martie 2017, între orele 10.30 – 14.00, la hotelul JW Marriot.

O lege nouă din statul american Massachusetts le va interzice angajatorilor să îi întrebe pe potențialii angajați ce salariu au avut anterior, scrie New York Times. Prin această reglementare se încearcă reducerea diferențelor dintre salariile primite de bărbați și femei. 

Raportul pentru 2015 al Comitetului European pentru Drepturi Sociale (CEDS) arată că lucrătorii tineri din România sunt discriminați la capitolul salarial. Comitetul estimează, de asemenea, că dreptul la concediul anual plătit nu este garantat în practică. În privința femeilor însărcinate, raportul menționează că nu sunt garantate despăgubiri în cazul concedierilor abuzive.

Una din cinci persoane diagnosticate cu HIV se simte discriminată pentru că a fost refuzată la angajare din cauza virusului. Iar 16.7% dintre bolnavi și-au pierdut locul de muncă după aflarea diagnosticului. Mai mult, peste 60% dintre seropozitivi nu se simt în siguranţă dacă mărturisesc că sunt infectaţi şi aproape jumătate dintre pacienţi se simt afectaţi de atitudinea celor din jur faţă de persoanele seropozitive, arată rezultatele unei cercetări privind stigmatizarea și integrarea socială a persoanelor seropozitive din România, care a fost dată publicităţii cu ocazia Zilei Internaționale a Toleranței de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi cu cu sprijinul GSK România.

Discriminarea reprezintă unul dintre cele mai sensibile și actuale subiecte, atât la nivel internațional, dar și național, fiind un fenomen întâlnit în multe arii de activitate, inclusiv în relațiile de muncă, în ciuda eforturilor legislative de combatere a fenomenului.

Realizat de Asociația Română pentru Promovarea Sănătății (ARPS), în parteneriat cu Societatea Academică din România (SAR) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), în cadrul proiectului „Discriminarea Imigranților în Domeniul Drepturilor Civile – DIM”, studiul expune problemele de integrare ale imigranților din România, analizează cadrul legislativ și identifică o serie de recomandări pentru autoritățile publice, recomandări ce vor face obiectul unui policy brief.

Fie că sunt  (prea) tineri, fie că au o dizabilitate sau fie că sunt femei, cu toții au un lucru în comun: sunt discriminați la locul de muncă. O simplă lectură a anunțurilor de angajare din România dezvăluie un adevăr îngrijorător și o problemă care pare să nu aibă „leac”.

„Angajăm director comercial - femeie până în 35 de ani, din Bucureşti”. Da, tocmai aţi citit un anunţ care discriminează profund şi care nu are ce căuta pe niciun site de recutare. Înainte de a-i condamna însă pe cei care fac astfel de anunţuri, trebuie să ne gândim că există, totuşi, situaţii, în special pentru poziţiile entry-level şi middle, în care companiile sunt nevoite să aplice diverse limite. Care sunt acestea şi cum le minimizăm impactul negativ.

„Angajăm manager de proiect cu vârsta până în 35 de ani, cunoscător de limbi străine și aplecat spre tehnologie!”. Nu știm dacă pe voi v-a indignat acest anunț, dar vă putem garanta că cei peste 35 de ani s-au simțit în plus atunci când l-au citit. Deși prima tendință este aceea de a-i blama pe recrutori pentru o presupusă discriminare, există o explicație pentru alegerile pe care le fac companiile în ceea ce privește vârsta, pe care am aflat-o chiar de la specialiștii de resurse umane.

Femeile care au funcţii de top în companii sunt mai prost plătite decât bărbaţii şi sunt promovate mai greu decât bărbaţi. Acest lucru se propagă şi pe internet. Femeile văd mai puţine joburi bine plătite pe Google. Potrivit unui studiu american, anunţurile pentru posturile bine plătite targhetează bărbaţii. 

Atributele/calitățile considerate dezirabile pentru ca femeile să aibă o șansă la carieră, succes social și profesional sunt ele, oare, egale cu cele așteptate de la bărbați? Nu, ele sunt diferite. Oana Băluță citează dintr-un un număr al Revistei Capital din martie 2005, de unde aflăm care sunt cele mai importante caracteristici ale unei femei de succes: „să îmbine perfect cariera cu viaţa de familie, să aibă o familie împlinită, să fie plăcută în lucrul cu oamenii, să fie îndrăzneaţă, cultivată, capabilă de discuţii la nivel înalt.” Cele mai puţin importante caracteristici: „să aibă succes financiar (în afaceri), să fie frumoasă, să fie dură şi puternică, să aibă mulţi bani, să pună aspectul fizic mai presus de orice”.