Ce cumpără? Unde? Cu ce frecvenţă? Sunt infomaţii preţioase despre utilizatori pe care Google le va colecta, pe lângă cele strânse prin intermediul Gmail, YouTube, Skype, Google Maps sau Google Shopping, cu ajutorul Android Pay. Google împuşcă, prin această aplicaţie, doi iepuri: măreşte volumul datelor colectate şi intră pe piaţa plăţilor efectuate prin intermediul smartphone-ului, despre care se crede că va fi cel mai folosit instrument de plată al viitorului. 

Probabil că nu ai auzit niciodată vorbindu-se de Palantir. Asta pentru că nu are niciun produs pentru tine. Şi totuşi, potrivit BuzzFeed, start-up-ul ar valora 20 de miliarde de dolari. Povestea devine şi mai interesantă, dacă ne gândim că primul investitor în afacere, în 2004, a fost CIA.

Internetul lucrurilor - în engleză, Internet of Things - va schimba percepția asupra vieții private în viitor. Dispozitivele IoT pot urmări diferite seturi de date și mulți dintre senzorii lor nu sesizează ce fel de date transferă, fiind toate stocate în cloud-ul producătorului. Chiar dacă înțeleg acest lucru, utilizatorii continuă să folosească dispozitivele pentru beneficiile lor imediate. 

Prezentarea datelor și cifrelor este o componentă esențială în orice prezentare. Totuși putem să le prezentăm cu impact sau să le prezentăm într-un mod superficial. 

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Este un lucru universal recunoscut faptul că Big Data – bazele de date atât de mari şi de complexe, încât trebuie susţinute şi exploatate prin metode avansate de stocare şi prelucrare, dar dezvăluie astfel tipare, tendinţe şi asocieri interesante şi valoroase –  reprezintă acum „un fapt de viaţă”, deci ceva obişnuit. Companiile au cheltuit masiv, în scopuri analitice, pe managementul unor date de volum mare şi foarte disparate din cauza naturii lor foarte diferite şi a varietăţii lor, numai că au dedicat mult mai puţini bani pentru managementul datelor „de mare viteză”. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Impulsul care a fost dat firmelor din UE pentru a creşte ponderea pe care o deţin femeile în consiliile lor de administraţie – aşa-numitele boarduri – până la un anumit nivel, stabilit prin norme, a avut un oarecare succes. Zece ţări au adoptat aceste norme, iar dezechilibrul dintre ponderile care fuseseră deţinute de către femei şi bărbaţi în board-uri s-a atenuat în mod semnificativ. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

În anii 1990, organizaţia de Product Supply a companiei multinaţionale Procter & Gamble (P&G) – organizaţie care reprezintă divizia P&G ce se ocupă de aprovizionarea cu materii prime pentru producţie, de fabricarea propriu-zisă a produselor, precum şi de distribuţia lor – a demarat un program masiv de reproiectare pentru îmbunătăţirea fiabilităţii pe parcursul managementul ciclului de viaţă al produselor (în original: “reliability engineering”), foarte similar cu iniţiativele luate pentru eficientizare de către companii precum Toyota. P&G a instituţionalizat în fabricile sale modul de utilizare a sistemelor de colectare de date, pentru a înţelege cum se “comportă” produsele şi maşinile. Prin colectarea datelor privind defecţiunile intervenite în funcţionarea maşinilor, colectare realizată atât cu ajutorul unor surse de colectare manuale, cât al PLC-urilor (acronim de la „Programmable Logic Controllers” - sisteme de control industriale computerizate), cei de la P&G au reuşit să traseze nişte curbe de distribuţie statistică ce prevedeau ratele la care apar defecţiunile la maşini, precum şi cauzele specifice ale acelor defecţiuni. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Cu cât ai mai multe date acumulate în baza ta de date, cu atât poate să fie mai profitabil şi mai productiv procesul analitic pe care-l aplici acestor date. Dar această credinţă ţine de ceea ce spune înţelepciunea convenţională. Inovatorii care sunt mai degrabă “porniţi” să inventeze viitorul decât să îl prevadă ar trebui să se uite cu mare atenţie la modul în care oamenii de ştiinţă practică ”masajul” asupra propriilor “Big Data” (baze de date atât de masive şi complexe, încât trebuie procesate şi exploatate cu metode şi instrumente avansate, pentru a profita de potenţialul lor valoros în materie de luare a deciziilor, de prilejuire a unor înţelegeri profunde sau chiar a unor revelaţii, precum şi de eficientizare a proceselor, n.tr.). “AI” – inteligenţa artificială – se dă la o parte şi cedează prioritatea în favoarea “AH” – ipoteza rezultată dintr-un proces automat (în original: “automated hypothesis”). AH, şi nu AI, va fi cea care va inspira, din ce în ce mai mult, inovaţia revoluţionară a zilei de mâine. 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Studiile facute in domeniul utilizarii si prelucrarii de catre firme a informatiilor de care dispun arata ca firmele care folosesc procesele decizionale bazate pe date, procesele analitice predictive si bazele de date masive supranumite „Big Data”- pe care le proceseaza prin metode avansate si  folosesc astfel la maximum potentialul informatiilor pe care le detin -  obtin niste castiguri mai mari din investitii decat firmele care nu aplica aceste procese si instrumente. Din aceasta cauza, cele mai ambitioase companii sunt implicate intr-un fel de „cursa a inarmarii” prin care urmaresc sa obtina si mai multe date decat au, atat de la clienti, cat si de la propriii lor angajati. Dar culegerea informatiilor de la angajati poate fi o chestiune foarte delicata si problematica. Deci cum ar trebui sa colecteze companiile niste date valoroase despre modul in care este utilizat timpul de lucru, despre activitatile si relatiile de la serviciu, dar respectand acelasi timp „granitele” angajatilor si acele informatii referitoare la angajati care sunt considerate  a avea un caracter personal? 

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Timp de aproape un deceniu am tot auzit că un bun analist specializat în analiza şi managementul datelor cantitative este în stare „să spună o povestire cu ajutorul datelor”. Partea narativă este – alături de reprezentările vizuale ale datelor rezultate din procesul analitic – o cale importantă de comunicare a unor rezultate analitice către nişte oameni care sunt non-analitici sau nu sunt experţi în procesele de analiză.

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Combinaţia dintre relatarea unor povestiri şi prezentarea grafică a datelor – cifre şi alt gen de informaţii – are un nou moment de glorie în lumea jurnalistică. După ce a plecat anul trecut de la publicaţia The New York Times, Nate Silver şi-a lansat propriul proiect jurnalistic bazat pe date, împreună cu faimosul canal TV de sport ESPN; Ezra Klein, un fost blogger şi editorialist ce scria pentru ziarul de ştiri Washington Post, îşi extinde abordarea articolelor, pe care le umple de grafice şi tabele, dincolo de tema politicilor publice, la site-ul de ştiri Vox.com; iar atât New York Times, cât şi Washington Post îşi demarează, pentru a-şi înlocui „starurile” plecate, propriile site-uri cu articole realizate pornind de la nişte seturi de date.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

În decursul anilor, mulţi oameni m-au întrebat dacă intuiţia are sau nu vreun rol de jucat într-o organizaţie care îşi bazează activitatea şi deciziile pe procesul analitic denumit generic „analytics” - proces ce cuprinde nu doar simpla analiză, ci întreaga metodologie aplicată pentru a exploata datele şi informaţiile disponibile cu scopul de a lua decizii şi a întreprinde acţiuni care sunt mai eficiente şi care îmbunătăţesc performanţele obţinute. I-am asigurat, de fiecare dată, că există o grămadă de locuri în care intuiţia este încă relevantă.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Prinse în activităţi administrative, cum ar fi gestionarea dosarelor angajaţilor şi planificarea picnicurilor „de companie”, departamentele de resurse umane pierd adesea din vedere principala lor funcţie: cea de a se asigura că organizaţiile lor deţin capitalul uman de care au nevoie pentru a-şi implementa strategiile. Dar nici măcar cel mai reuşit picnic de companie din lume nu poate compensa faptul că un departament de HR nu a reuşit să ajute compania să plaseze oameni capabili în joburile potrivite şi în momentele în care era esenţial pentru companie să aibă asemenea oameni.

Vodafone România are plăcerea să anunte deschiderea, la Bucuresti, a Centrului Regional de Operaţiuni de Reţea “Danubius”, care deserveste mai multe divizii Vodafone din Europa cu activităţi de monitorizare şi gestionare a incidentelor de reţea, pentru serviciile de voce şi date.