Ca absolut orice băiat rău, când apuci să îl cunoşti mai bine, devine bun … şi-ţi place tare, tare de tot, de el.… Te năuceşte şi dacă se poartă frumos, şi dacă te zdruncină de nu te vezi şi nu ai de ales: îl iubeşti pentru că aşa trebuie, vrei nu vrei, oricine ai fi, te înduioşează până la urmă. Interacţiunea cu el e un pariu pe care îl câştigă totdeauna … Iar ca să fie combinaţia letală, e şi introvert. Tace şi mocneşte, dar iubeşte profund şi suferă. Iar când se enervează şi nu se mai poate abţine, dă cu pumnii. Are mintea brici, acţiunile îi sunt cam la fel, însă în adâncul sufletului pare că e încă acelaşi copil care voia să se îmbrace ca Robin Hood. Nu ca să îl vadă alţi copii sau lumea când iese afară din casă costumat, ci aşa, doar ca să „fie în el“.