Sindromul de burnout a primit de la Organizatia Mondiala a Sanatatii o definitie generala: ”un sindrom aparut ca rezultat al stresului cronic la locul de munca, care nu a fost gestionat cu succes”, dar si

Ce ar trebui să faci dacă, într-adevăr, nu mai poți să te înțelegi cu șeful tău? Poate că a existat o scădere a încrederii, a comunicării sau a respectului. În orice caz, această situație te

Clacăm, dintr-o dată, fără să găsim o explicație. Ne gândim că n-am suferit nici un accident, nu avem diagnostic, nici rețetă și nu luăm tratament. Și totuși: ne simțim epuizați, suntem stresați, reacțiile noastre în

Trăim vremuri interesante din multe puncte de vedere. Deși am trecut printr-o criză medicală, apoi o criză (mai mică sau mai mare) economică, se pare totuși că cea mai mare criză este cea a conștiinței

Schimbările din ultimul an ne-au determinat să intrăm într-o stare de alertă permanentă, fapt care ne face să ne simțim mereu obosiți fizic și psihic.
Indiferent dacă încă mergem la birou sau ne-a adaptat la

Să ne gândim puțin la comentariile pe care le auzeam în jur înainte de pandemie legat de satisfacția oamenilor la job, de viața lor, în general: o vale a plângerii din partea celor mai mulți.

Imagine de Lukas Bieri de la Pixabay 
Înainte de criza Covid-19, departamentele de HR și managementul multor companii investeau resurse pentru cât mai multe beneficii care să mulțumească angajații. De la coșuri cu fructe sau

“După 2020, corporațiile fie vor fi umane, fie vor înceta să existe cu totul. Obiectivul nostru este să fim contributori la construcția de medii organizaționale prin care companiile vor îmbrățișa ideea că în spatele angajaților

Aproximativ 22% dintre marile companii din România alocă bugete pentru finanțarea unor programe de gestionare a sindromului burnout, care a surclasat stresul în topul celor mai frecvente afecțiuni ale angajaților, potrivit specialiștilor în resurse umane

„Ai curajul să scoți la lumină comorile pe care le porți în tine?”, întreabă Elizabeth Gilbert în cartea sa, Big Magic: Creative Life Beyond Fear.
Dacă te îndoiești că în tine există comori, gândește-te câți

Se vorbește tot mai mult despre reducerea conflictelor la nivel de grup sau de organizație - atât în școli, cât și în organizații, instituții, companii. O creștere a atitudinii pozitive față de învățare și dezvoltare

Despre felul în care muncesc românii se vorbește mai mult la extreme. Fie în registrul derizoriu al bancurilor cu Dorel, fie legitimând cultul muncii de mântuială ori al lenei din folclorul comunist „timpul trece, leafa

Muncim din ce în ce mai mult și ne este din ce în ce mai puțin bine. Ne concentrăm mereu pe performanța profesională și foarte puțin pe calitatea vieții. Efectele asupra sănătății și asupra fericirii

EXISTĂ CEVA MAI IMPORTANT DECÂT ROI?
Viteza cu care se schimbă lumea este semnificativ mai mare decât capacitatea noastră biologică de adaptare. Viața și munca devin din ce în ce mai complexe, așteptările pe care

Revista CARIERE a organizat evenimentul Sănătatea şi echilibrul interior sub presiune socio-profesională pe 24 octombrie, la Hotel Internațional.
Cum menținem echilibrul între presiunea socială și viața personală? Care sunt cele mai mari provocări în materie

Există tulburări emoționale care îi afectează preponderent pe cei aflați în top și middle management, cu mențiunea că e important de evidențiat diferența dintre cele două categorii. Tot mai multe studii arată că angajații care

Revista CARIERE adaugă la seria evenimentelor sale o nouă conferință, "Sănătatea şi echilibrul interior sub presiunea socio-profesională. Tabuul din spatele statului social", care are loc pe 24 octombrie, la Hotel Internațional București. Dezbaterea este dedicată

Specialistul în psihologie socială Christina Maslach și Michael P. Leiter - director al Centrului pentru cercetare și dezvoltare organizațională din cadrul Universității Acadia (COR&D) și al catedrei de cercetare din Canada în domeniul sănătății și bunăstării ocupaționale, psiholog cu cercetări în domeniul sănătății și bunăstării ocupaționale (implicit burnout) sunt cei care au postulat faptul că binecunoscutul fenomen numit burnout nu apre întâmplător.

De la sindromul de epuizare la detașarea firească de job și, cealaltă extremă, delăsarea sau demotivarea, există o cale de mijloc din ce în ce mai prezentă în companiile care își prețuiesc autentic resursa umană – implicarea angajaților într-un nou ritm de lucru, mai flexibil, care include sau face apel la disciplina  angajamentului personal.

Munca în exces dăunează grav sănătății fizice și psihice și poate amenința calitatea muncii. Dar puțini știu că la baza mult invocatului burnout stă un mecanism psihologic foarte subtil, cel al nesiguranței de sine. O astfel de atitudine, grefată pe cultura controlului social creată de organizațiile profesionale de elită, generează workaholicii. Despre felul în care se raportează organizațiile la acest fenomen află de la un specialist în psihologie clinică.