Trăind și lucrând în mediul dens al Bruxelles-ului european, sunt solicitat periodic să îmi exprim punctul de vedere referitor la cariera unor tineri sau chiar la prezentarea oportunităţilor de a găsi un loc de muncă în capitala Europei. Nu mă refer aici la cursurile academice pe care le predau la București, Cluj sau Bruxelles, nici măcar la trainingurile pe care le derulez prin intermediul companiei pe care am fondat-o acum 10 ani.
“Bruxelles – noua capitală a Europei”, “Bruxelles – Înalta Poartă”, “Bruxelles-ul decide pentru noi”, sunt doar câteva dintre stereotipurile pe care le întâlnim în presa românească şi care ne marchează fără să vrem, poate, existentă. De 15 ani trăiesc în acest amestec cultural, pe care încerc să-l decriptez, segmentez şi să îi propun noi ˝produse˝.
Vrem, nu vrem, dar peste 75% din legislaţia aplicată în România îşi are originea la Bruxelles. Această legislaţie nu priveşte în mod necesar securitatea naţională, politica externă sau apărarea. Este vorba despre consumator şi pieţe, despre calitatea aerului, gestionarea apei şi despre mâncare. Merită atenţie şi această Europă a noastră, a temelor „mărunte”, ale cărei decizii se adresează mai degrabă cotidianului cetăţeanului decât treburilor de stat. Este o activitate fără “glorie mediatică” şi asta face poate să fie lipsită de senzaţional. Cum se plasează România în formarea acestor decizii sectoriale europene? Ce se poate face în viitor?
Săptămâna trecută, la Bruxelles a avut loc dezbaterea "Agricultura: o șansă pentru România și Europa“ organizată de Platforma Europeana de Dezvoltare (E.D.P.) în parteneriat cu Academia Română și Academia de Stiințe Agricole și Silvice.
Despre cum să găsim un job în cadrul firmelor de consultanţă din Bruxelles.
Despre cum să găsim un job în Bruxelles-ul european în cadrul reprezentanţelor din capitala comunitară ale federaţiilor industriale.
Despre cum să găsim un job în Bruxelles-ul european în cadrul reprezentanţelor naţionale, regiunilor sau oraşelor.
Am fost printre primii “expatriaţi români” din Bruxelles, iar în anii ’90 nu se gândea nici un român că poate să lucreze într-o instituţie europeană. Anii au trecut, România e de aproape 5 ani membră a Uniunii Europene, iar invazia inteligenţei româneşti a acaparat treptat şi capitala comunitară.
Circa 1.500 de romani isi desfasoara activitatea in domeniul afacerilor europene la Bruxelles. Dintre acestia, 1.000 lucreaza in institutiile europene, iar pe ceilalti 500 ii regasim in sectorul privat al afacerilor europene.
In capitala de facto a Uniunii Europene s-a dezvoltat de ani de zile o adevarata comunitate, acum de peste 100.000 de oameni, care, prin forta sa politica si financiara, a schimbat total pozitionarea "regiunii Bruxelles", clasata in prezent pe locul al treilea, dupa "the City London" si Luxemburg, in clasamentul "bogatiei" celor 268 de regiuni ale UE.
Cosmin Malureanu a castigat premiul cel mare in cadrul competitiei internationale The JA-YE Young Entrepreneur of the Year 2010. El a convins juriul de la Bruxelles ca, intr-un an economic dificil, poate conduce o afacere de succes.
Începand cu 1 martie, firma internationala de avocatura Salans a deschis un nou sediu, la Bruxelles, acesta fiind cel de-al 22-lea birou al sau.
