Am citit într-un articol din Business Insider că putem deveni experţi în orice. Se pare că în 95% dintre cazuri, talentul sau înclinaţia naturală nu determină cine va fi expert în ceva anume. Secretul e în altă parte.
Fundaţia Post-Privatizare (FPP) anunţă finalizarea studiului cu tema „Situaţia curentă a întreprinderilor mici şi mijlocii din România, ediţia 2012”. Studiul realizat de FPP le oferă celor interesaţi, atât din sectorul public, cât şi din cel privat, o colecție de date statistice şi analize succinte ale principalilor indicatori demografici şi economici ce caracterizează întreprinderile mici şi mijlocii, care pot constitui instrumente utile în procesul de evaluare şi de fundamentare a politicilor şi programelor de sprijin financiar pentru acestea.
Un jurnalist de business a reuşit să câştige premiul Pulitzer, această disticţie fiind echivalată în lumea presei cu premiul Nobel acordat cercetătorilor sau cu premiul Oscar din cinematografie, după ce a reuşit să demonstreze că marile companii nu plătesc taxe.
Escalada este o formă de recreere excelentă care antrenează nu doar condiţia fizică, ci şi o întreagă serie de aptitudini importante precum dinamismul şi curajul, adaptarea sau analiza rapidă.
Este surprinzator ca majoritatea general managerilor romani practica un management preponderent intuitiv si se bazeaza, in tratarea situatiilor, pe inspiratia de moment sau judeca dupa criterii mai degraba subiective decat obiective, dar se descriu ca fiind puternic centrati pe rezultate.
Analiza comparativa intre principalele functii manageriale (general management, sales management si operation management), potrivit cercetarii realizata de Result Development pe 110 manageri, a scos in evidenta cate un portret robot definitoriu pentru fiecare categorie manageriala.
Exista cateva diferente semnificative intre managerii romani din top management si cei din middle management. Din analiza celor doua categorii, middle managementul iese cu o imagine nefavorabila.
Stilul laissez-faire (in luarea deciziilor) al managerilor romani coreleaza cu “sanatatea financiara” a afacerii (cu cifra de afaceri, numarul de angajati, activele imobilizante, veniturile totale, cheltuieli totale si productivitate), arata studiul Results Development. Aceste rezultate pot fi surprinzatoare, chiar socante, dar in realitate exista o explicatie logica, rationala.
Tendinta puternica a managerilor romani de a se percepe centrati pe oameni coreleaza negativ cu majoritatea indicatorilor financiari ai firmei, arata o cercetare a Result Development.
Una dintre cele mai triste constatari in analiza statistica pe cei 110 manageri din Romania este corelatia negativa intre timpul de lucru saptamanal (numarul de ore pe saptamana) si productivitate (cifra de afaceri per numar de angajati si veniturile per numar de angajati).
Cand vine vorba de cresteri salariale in 2011, angajatii din IT, energie, industria farmaceutica si cea a bunurilor de larg consum au tras cartea castigatoare. In noul an e putin probabil sa asistam la cresteri salariale generale, maririle urmand sa fie acordate doar pe criterii de performanta.
44 de milioane de noi locuri de munca trebuie create anual la nivel mondial in urmatorul deceniu, pentru a se tine pasul cu cresterea populatiei in varsta de munca, arata o analiza a Organizatiei Internationale a Muncii (OIM).
Dupa o taiere dureroasa a bugetelor in 2009, agentiile nu se mai asteapta la reveniri spectaculoase ale pietei. Cel putin nu in anul 2010.
Unui lider i se cere sa prevada o problema inainte ca ea sa devina o urgenta. In spiritul acestei afirmatii, presedintele Romaniei a justificat imprumutul facut de guvern la FMI ca pe o centura de siguranta si nu una de salvare. Pot fi anticipate efectele imprumutului facut de guvern la FMI asupra evolutiei businessului in care activam? Ar fi putut liderii de companii din intreaga lume preconiza efectul de domino al crizei financiare din SUA? Sau macar o parte dintre efecte? Ce importanta are previziunea ca aptitudine de leadership?
