Fiecare moment pe care îl trăim conține o cantitate egală de realitate și de visare. Momentul prezent este perfect atunci când știm să îl prețuim, adică să îl trăim la maxim, ca pe un dar (mi-a plăcut întotdeauna analogia din engleză: present = prezent și cadou și mi se pare și foarte adevarată!). În schimb, ori de câte ori ne îndepărtăm spre trecut sau spre viitor, echilibrul acesta, între realitate și visare se debalansează. Ne îndepărtam de realitate, iar acest lucru are consecințe mult mai profunde decât am crede, consecințe legate de motivație.

Ce este emoţia? Nu ştiu. Dar ştiu câteva lucruri: Diverse emoţii au de-a face cu diferiţi hormoni (dopamină, oxitocină, adrenalină, cortizol, endorfină, etc.). Emoţiile apar odată cu stimulii exteriori sau interiori (stimuli receptaţi de simţuri). Traducerea acestor stimuli (un pericol, o promisiune de plăcere, etc.) de către creierul nostru determină secretarea hormonilor mai sus menţionaţi. Hormonii ajută la punerea corpului în starea cea mai potrivită ca reacţie la stimulul primit. Pericol – stare de fugă, luptă sau „shock freeze” - , plăcere – atragere, colaborare, etc. Această punere a corpului într-o stare potrivită nu exclude mintea. Gândurile cele mai potrivite acelei situaţii se nasc atunci în mintea ta. Un corp într-o astfel de stare trimite semne emoţionale corporale vizibile.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Am examinat recent datele strânse de la 545 de directori executivi –  aflaţi, în medie, la niveluri de top management – care au participat la programe de dezvoltare a abilităţilor de leadership. Dintre toţi aceşti lideri, am găsit un grup de 71 de directori executivi care au fost capabili să-şi ridice eficienţa în leadership de la percentila 23, la nivelul căreia aveau performanţe mai bune decât 23% din ceilalţi lideri din grup, la percentila 56 -  adică au urcat de la nivelul liderilor slabi la nivelul liderilor buni. După ce am folosit feedback-urile provenite din evaluările la 360 de grade realizate pe parcursul unei perioade de 12 până la 18 luni, am reuşit să depistăm ce anume făceau liderii care au făcut cele mai semnificative progrese. Am aflat că peste 80% dintre ei şi-au îmbunătăţit semnificativ capacitatea de a practica nouă abilităţi specifice de leadership.

Am început anul facilitând discuții de grup pe o temă extrem de interesantă pentru mine - Branding Personal. Am avut nenumărate conversații pe marginea acestui subiect și am fost pusă în fața unor întrebări deloc ușoare:

Educaţia secolului al XXI-lea ar putea fi caracterizată în trei cuvinte: tehnologie, practică şi mobilitate.

“Revoluţia tehnologică” marchează enorm şi domeniul educaţiei. Informarea şi studiul ultimilor ani capătă o nouă culoare – tinerii studiază acum având în faţă un laptop, tablete, telefoane inteligente sau eReadere, conectaţi în permanenţă la Internet, “răsfoind” publicaţii online, enciclopedii virtuale şi bloguri pline de prospeţime.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Cu ani în urmă, am fost implicat în activitatea unei firme care făcea un experiment, predând principiile de leadership elevilor din şcolile primare. Le prezentam copiilor de clasa a treia şi a patra aceleaşi abilităţi pe care le predam managerilor din marile corporaţii. Aceşti copii nu aveau nicio problemă în înţelegerea unor concepte precum importanţa protejării încrederii de sine a colegilor tăi sau pericolele ce apar din concentrarea pe personalitatea oamenilor şi nu pe soluţia problemei. De fapt, nu le-a trebuit mult timp ca să aplice principiile în relaţia cu părinţii lor (care sunt, la urma urmei, supervizorii lor direcţi). Nu mă pot abţine să nu zâmbesc când mă gândesc la o fetiţă de clasa a treia care şi-a informat părinţii că nu se concentrează pe problemă, ci doar pe persoană. Din acest experiment am ajuns la concluzia că nu e niciodată prea devreme dacă vrei să predai cuiva abilităţile de leadership.

Ca să poţi fi perceput şi premiat ca fiind, de exemplu, cel mai bun comunicator îţi trebuie... vocea, atitudinea şi argumentele de discurs. Ca să ajungi să fii capabil de performanţe profesionale care să te propulseze mai repede în top, ia în considerare şi o revizuire, o îmbunătăţire a abilităţilor sociale. Succesul în carieră se bazează pe aceste abilităţi sociale.

Organizaţiile performante sunt mult mai susceptibile a-şi descentraliza operaţiunile pentru a concura într-un mediu de afaceri globalizat, potrivit rezultatelor studiului „Paradigm shift: building a new talent management model to boost growth” realizat de Ernst & Young în urma unui sondaj în rândurile a 600 de executivi din întreaga lume. Studiul dezvăluie că aceste organizaţii acordă libertate mai mare de luare a deciziilor în cadrul relaţiilor de raportare directă (49%, comparativ cu 35% dintre organizaţiile slab performante chestionate) şi redefinesc rolurile într-un mod mai deschis şi mai flexibil (46% faţă de 34%). 

Evoluţia continuă a economiei globale şi competiţia tot mai strânsă pentru ocuparea unui loc de muncă devine o problemă cu care din ce în ce mai mulţi tineri se confruntă, chiar şi după absolvirea unei facultăţi. Cerinţele tot mai mari ale societăţii moderne în dezvoltare determină ca, pe langă competenţele tehnice, să fie necesare şi abilităţile interpersonale care oferă un atu valoros candidatului care le deţine.

Deseori se întâmpla ca, la cursurile de recrutare pe care le susțin, să primesc cele mai multe întrebări pe tematica interviului și a modului de a evalua candidații. Și mă bucura acest lucru pentru că, într-adevăr, este foarte important să putem evalua corect (complet și obiectiv) competențele fiecărui candidat și să putem decela, cu maximă siguranță și argumente coerente, care este cea mai potrivită persoană pentru postul pe care vrem să-l acoperim în compania noastră.

Cu toții știm problemele legate de integrarea absolvenților și de obținerea de locuri de muncă.

Cei mai mulți dintre cei care termină studiile superioare se lansează în cursa pentru obținerea unui loc de muncă și, fără îndoială, majoritatea au intenția de a încerca o poziție de calitate, în management sau consultanță. Din păcate acest lucru nu este o realitate, pentru majoritatea. O mare parte dintre ei încep încă din ultimul an să își caute activ un loc de muncă, atât prin site-uri specializate cu anunțuri de locuri de muncă, cât și direct, prin site-urile companiilor sau prin participare la târguri etc.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Când au nevoie de oameni de vânzări talentaţi, majoritatea companiilor preferă să-i “cumpere gata făcuţi”, prin recrutare, în loc să îi “construiască”, dezvoltându-i prin training. Un lider de echipă de vânzări de la o companie de tehnologie ne-a spus recent: “Nu angajăm decât oameni de vânzări experimentaţi, care sunt în stare să lucreze imediat la capacitate maximă şi să aibă succes”. Liderii din vânzări spun că angajarea unor oameni cu experienţă reduce costurile de training şi permite companiei să capete, prin intermediul lor, o perspectivă din exterior. În plus, oamenii de vânzări care au experienţă în aceeaşi industrie în care activează compania pot aduce clienţi noi şi reuşesc să încheie mai rapid tranzacţiile care aduc vânzări.

Într-o lume în care schimbarea este singura constantă, un Plan B, C, D sau E – este mandatoriu.

Este adevărat că trăim vremuri în care ni se cere tot mai des să ne adaptăm, să găsim soluţii, să fim creativi, să ne diferenţiem şi mai mult de atât să gândim în perspectivă, astfel încât să putem identifica noi oportunităţi.

Ce ar putea avea în comun un trăgător de elită cu CEO-ul unei companii? Michael Janke, fost ofiţer Navy SEAL, afirmă că sunt câteva seturi de competenţe complementare pe care un lunetist şi un director general le au, potrivit Business Insider.

©  2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Lumea întoarsă pe dos în care trăim acum ne oferă de fapt nişte oportunităţi nemaipomenite. Numai că, pentru a le întrevedea şi a profita de ele, trebuie să îndepărtăm tocmai barierele din interiorul nostru. Barierele majore sunt modurile în care ne compartimentăm experienţele – ţinându-le separat şi legate exclusiv de un singur fel de job sau carieră. Evită genul acesta de compartimentare. “Sparge-ţi” compartimentele şi amestecă toate experienţele, cunoştinţele şi abilităţile, pentru a crea din ele acea combinaţie anume din care să rezulte “noul tău eu”.

Una dintre provocările actuale cărora top-managerii români trebuie să le facă faţă este legată de dezvoltarea abilităţilor specifice echipei de conducere a companiei în vederea creşterii business-ului pe piaţa de profil.

Odata cu aceasta editie, lansam rubrica Interactiv, care isi propune sa ofere minicursuri de imbunatatire a abilitatilor, predate in foileton, de specilisti renumiti in domeniu. Prima lectie este dedicata unui aspect care, odata cu criza, a devenit mai delicat si mai actual ca niciodata: motivarea echipelor.

Absolventii considera ca mai mult de jumatate (55%) dintre cunostintele si abilitatile de care au nevoie la locul de munca au fost deprinse chiar la serviciu, aproximativ o treime (32%) fiind deprinse in facultate, iar 14% in alte imprejurari, potrivit unui studiu UECNCFPA.