În acest episod, veți afla despre felul în care politica de resurse umane se reconfigurează în condițiile în care discriminarea de vârstă e un lucru obișnuit în România, un fel de lege nescrisă. Când cineva e marginalizat sau exclus cu brutalitate pentru că „e depășit ca vârstă”,  deja vorbim despre un leitmotiv al culturii organizationale românești. Cum se adaptează politicile de resurse umane la diversitatea de vârstă din organizații?

Alexandra Popescu-York a plecat din România acum aproximativ 15 ani pentru a-și urma visul: voia cu ardoare să devină creatoare de modă, simțea înlăuntrul ei că acesta îi e destinul. Așa că în momentul în care a primit o ofertă de job în New York, nu a ezitat și a acceptat. Căci unde altundeva poți învăța cel mai bine despre meseria de designer dacă nu în capitala americană a modei?

Iată că anii au trecut, iar Alexandra are propria afacere, creațiile sale fiind prezentate pe podumuri prestigioase, inclusiv la New York Couture Fashion Show. De asemenea, de curând și-a adus în țara noastră cea mai nouă colecție, ”Poison”. Un element inedit al show-urilor sale îl reprezintă faptul că acestea nu sunt simple prezentări de modă, ci sunt combinate cu expoziții de tablouri create chiar de ea. Revista CARIERE a stat de vorba cu Alexandra despre succes, eșec, talent, inspirație și multe altele.

La noi marginalizarea pe piața muncii din motive de vârstă generează suferință, depresie, boli care sunt expresia somatizării acestei suferințe și în cazuri extreme, suicid. De aceea am invitat specialiști care să vorbească despre acest fenomen social, până acum nu prea băgat în seamă și ascuns sub preș de către cei care sunt implicați – angajatori și decidenți în politici publice. 

Viața ne duce pe drumuri nebănuite. Ne trimite semne, provocări, ne pune la încercare în fiecare moment. Toate acestea pentru ca noi să ne dăm seama ce trebuie să facem cu viața noastră sau, mai bine zis, ce este cel mai bine pentru noi de făcut. Tara Skurtu, poet/scriitor, profesor și Creative writing mentor este una dintre persoanele care a trecut prin multe în viață, și-a asumat cele întâmplate și are și curajul să vorbească despre viața ei. 

Într-un interviu în exclusivitate pentru Revista CARIERE, Tara Skurtu ne povestește totul despre ea, de la copilărie până în zilele noastre. 

În condițiile în care, la 50 de ani, într-o țară civilizată ești considerat la apogeul carierei și expertizei profesionale, în România, mulți profesioniști primesc eticheta de „expirat”, „bătrânicios”, ambalată în termeni de import precum „overqualified”.

În acest episod, vom împărtăși poveștile care vorbesc despre suferințele generate de discriminarea profesională legată de vârstă. Vă invit să citiți poveștile unor profesioniști care trec prin astfel de experiențe.

''Mergeţi afară! Cu cât vedeţi mai mulţi nori, cu atât veţi deveni mai familiarizat cu colectarea de date''…
Despre ce este vorba? NASA invită publicul să trimită, până la data de 15 aprilie, fotografii cu nori realizate cu telefonul mobil pentru a ajuta agenţia spaţială americană să valideze datele colectate cu ajutorul sateliţilor, informează site-ul revistei L'Express.

De la începutul anilor 1980 s-au propagat trei mituri despre globalizare. În primul rând, că ar duce la reducerea inegalității globale. În al doilea rând, creșterea ridicată a veniturilor printre cei mai bogați ar duce și la creșterea veniturilor celor mai săraci. În al treilea rând, nu ar exista o alternativă la creșterea inegalității fără a întoarce spatele comerțului și tehnologiei.

Recentul Raport de Inegalitate Mondială, primul studiu de cercetare care examinează în mod cuprinzător tendințele de bogăție și inegalitate a veniturilor din țările bogate și emergente în decurs de aproximativ 40 de ani, elimină însă aceste supoziții.

Bill Gates - miliardar, filantrop și cofondator al Microsoft - citește 50 de cărți pe an. Însă una i-a atras atenția într-un mod cu totul și cu totul special.

Au muncit până în ultima clipă a vieţii: Wilhelm a murit în la vârsta de 73 de ani, iar Jacob la cea 78 de ani. Cei doi nu au reuşit să termine cel mai mare proiect al lor, care a fost completat mult mai târziu.
„Au muncit, dar cum mai exact?”, se întreabă în prezent unii dintre biografii  vieții a două...personaje celebre, dar despre care nu se știe încă totul. 

Am 46 de ani și încă mai sunt prețuită pentru ceea ce sunt ca profesionist. Dar citind toate mărturiile post mortem referitoare la felul în care a fost marginalizat Andrei Gheorghe, nu pot să nu mă întreb „până când?” 

Fericirea este o stare emoțională pe care majoritatea dintre noi ne străduim să o obținem și, de cele mai multe ori o apreciem abia atunci când se termină. Pentru a ne aminti cât de importantă este pentru noi, Organizaţia Națiunilor Unite (ONU) a declarat 20 martie drept Ziua Internațională a Fericirii.

Astronautul american Scott Kelly a petrecut 340 de zile în spațiu la bordul Stației Spațiale Internaționale. Călătoria l-a schimbat la propriu, dar și la figurat. Nu doar că ADN-ul sau a fost modifcat în proporție de 7%, dar și viziunea lui asupra vieții a devenit cu totul alta. Tocmai de aceea își dorește ca cât mai multă lume să aibă parte de această experiență revelatoare.

Se spune că este numărul de aur. Că se găsește în toate lucrurile. Că e o veritabilă cheie ascunsă a universului.
Savanți din întreaga lume şi din toate timpurile au încercat să descifreze enigma din jurul aparent…banalei constante matematice Pi.  “Oamenii de stiință, care au descoperit că numarul poate să aibă miliarde de cifre după virgula, cred că a găsi valoarea exacta a lui Pi poate da la iveală multe din secretele universului”, spune profesorul David Blatner în paginile BBC News.

Nu suntem pregătiţi totdeauna pentru a gestiona şocurile pe care le putem primi pe parcursul vieţii. De exemplu, cum ai reacţiona dacă partenerul tău de viaţă moare subit în timp ce vă aflaţi în vacanţă? Te-ai mai putea ridica după o asemenea lovitură? Ei bine, Sheryl Sandberg, COO la Facebook, a trecut prin această experienţă cumplită şi a reuşit să îşi revină.

În timpul procesului de recuperare, ea a realizat că tragedia a învăţat-o o lecţie importantă: rezilienţa nu e ceva cu care te naşti, ci o abilitate pe care o poţi deprinde. Astfel, printr-un curs gratuit postat pe LinkedIn, ea vrea acum să ne dea o mână de ajutor ca să înţelegem şi noi acest lucru.

Cea mai fericită ţară din lume este Finlanda, potrivit unui clasament recent realizat de ONU, care e dominat de statele nordice. România ocupă poziţia 52, după o urcare de cinci trepte faţă de anul trecut.

Ideea este că finlandezii au numeroase programe şi facilităţi care îl încurajează pe cel care trăieşte acolo să ducă o viaţă echilibrată şi să se bucure de experienţe pozitive. Un astfel de caz e legat de relaţia tatălui cu copilul sau copiii săi.

Concentrarea exclusiv pe competiție vine dintr-o deprindere mai veche pe care cu toții o căpătăm  din școală. Goana după premiul întâi cu coroniță, nevoia de 10 pe linie, fără discernământ uneori, preferința pentru „formele fără fond” creează teren propice pentru competiția acerbă de mai târziu, care, neechilibrată cu spiritul de colaborare, poate uneori să creeze mici „monștri ai succesului”.

Transmite emoţii puternice, îmbinând diferitele nivele semnificante, de la obiectual-concret până la gândirea muzicală mai profundă şi trecând prin configuraţii de artă modernă…

Mai mulți sportivi români celebri, printre care Simona Halep, Cristian Chivu, Cosmin Contra, Gică Craioveanu și Ciprian Marica se implică în campania de strângere de fonduri a Fundației Copii în Dificultate. 

2018 este anul inteligenței artificiale, iernilor lungi și călătoriilor interspațiale, care au depășit de ceva vreme frontierele poveștilor SF. Așa că la cea de-a șaptea ediție a singurului târg de carte SF&Fantasy din țară, Final Frontier, îți lansăm provocarea prima #BibliotecăpeMarte. Evenimentul are loc în weekend-ul 24-25 martie la Universitatea Dimitrie Cantemir (Splaiul Unirii nr. 176) între orele 11:00 și 19:00.

În domenii de pionierat, avem toate motivele să ne mândrim cu femei lider în ariile lor de activitate. Inginerie, neurochirurgie, avocatură, arhitectură, silvicultură - sunt domenii în care româncele nu doar au excelat, ci au fost deschizătoare de drumuri. Într-o epocă interbelică în care femeile s-au putut manifesta intelectual așa cum nu avuseseră șansa până atunci.