Curtea Constituțională a admis sesizarea Instanței Supreme, pe tema legii care modifică pensiile magistraților. Decizia CCR este definitivă. Până la ora redactării acestei știri, CCR nu a publicat comunicatul oficial cu motivele respingerii proiectului.
UPDATE: Reacția președintelui Nicușor Dan
Șeful statului susține, într-un mesaj publicat pe X, că, după de Curtea Constituțională va publica decizia, va fi redactat un nou proiect legislativ.
„Reforma pensiilor magistraților rămâne o prioritate. Nu este o poziționare împotriva magistraților, ci corectarea unei prevederi anormale – pensia egală cu salariul – pe care clasa politică a reglementat-o defectuos acum câțiva ani. Toate partidele din coaliție și-au asumat reforma pensiilor magistraților. Imediat după publicarea Deciziei Curții Constituționale va fi redactat un nou text legislativ, care va ține cont de decizia de azi, prin care pensiile magistraților să fie corectate în mod echitabil pentru societate.”
Potrivit unor surse, decizia ar avea la bază motive de formă, nu de fond. CCR a publicat, până acum, o scurtă informare prin care anunță admiterea sesizării Înaltei Curți de Casație și Justiție, fără să precizeze motivele.
Ministru: Reforma pensiilor speciale nu este un moft
Ministrul Investițiilor Europene, Dragoș Pîslaru, a reacționat la scurt timp după decizia CCR.
„Într-o lume normală, toți cetățenii sunt egali. Decizia de astăzi a Curții Constituționale nu schimbă cu nimic realitatea în care ne aflăm: România are nevoie de un sistem de pensii echitabil, sustenabil și corect pentru toți cetățenii — indiferent de profesie. În condițiile în care discutăm despre o problemă de formă, Parlamentul o poate remedia, iar legea poate merge mai departe la Președinție pentru promulgare. Respectăm independența justiției, dar privilegiile nu pot fi confundate cu drepturi fundamentale. Statul nu poate continua pe o traiectorie fiscală nesustenabilă, în care unii beneficiază de pensii de zeci de mii de lei, iar alții, după o viață de muncă, abia își pot plăti medicamentele. Reforma pensiilor speciale nu este un moft, ci o condiție de normalitate și responsabilitate față de toți contribuabilii. Așteptăm motivarea Curții Constituționale și vom vedea care sunt pașii care trebuie urmați mai departe. România trebuie să devină o țară în care munca, nu privilegiul, este răsplătită”, a scris Pîslaru, pe Facebook.
Ce prevede proiectul adoptat de Guvern
Reforma pensiilor magistraților, adoptată prin asumarea răspunderii de Executiv, prevede, printre altele, creșterea vârstei de pensionare la 65 ani. Aceasta ar urma să se facă treptat și cu o perioadă de tranziție de 10 ani.
Totodată, ca să poată ieși la pensie, magistrații ar fi urmat să aibă o vechime minimă de 35 de ani, în loc de 25, cum este acum.
Nu în ultimul rând, proiectul limita pensia la 70% din valoarea ultimului salariu net.
Argumentele judecătorilor
La începutul lunii septembrie, judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au atacat modificările la CCR.
„Prin votul exprimat, judecătorii instanţei supreme transmit un NU răspicat oricărei tentative de a slăbi independenţa justiţiei şi statutul constituţional al magistraturii. Independenţa justiţiei nu poate fi negociată, nici relativizată prin argumente conjuncturale. Ea este o condiţie fundamentală a democraţiei şi a statului de drept. Legea încalcă nu mai puţin de 37 de decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale şi numeroase principii fundamentale ale statului de drept. Principalele motive de neconstituționalitate vizează încălcarea principiului statului de drept, al independenţei justiţiei, al securității juridice, al legalităţii şi neretroactivității legii, al încrederii legitime, crearea de discriminări fără justificare raţională şi obiectivă, nesocotirea unor obligaţii legale imperative, cum ar fi solicitarea avizului obligatoriu al Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la forma finală a legii, nesocotirea prevederilor constituţionale substanţiale referitoare la condiţiile în care guvernul îşi poate asuma răspunderea, precum şi a numeroase decizii obligatorii ale Curţii Constituţionale, cât şi normele de tehnică legislativă”, transmitea, la acea vreme, ÎCCJ.
ȘTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE
