Ziua fiecărui astronaut este minuțios plănuită de membrii echipelor de la sol, cu mult timp înainte – luni, dacă nu chiar ani, când vine vorba de evenimente despre care se știe că se vor produce, aflăm din jurnalele de bord ale oamenilor de la NASA, trecuți pe la SSI. Computerul de bord ține evidența: când se trezesc, când merg la culcare, când își fac exercițiile fizice, când mânâncă, când și cum își îndeplinesc sarcinile de serviciu. Există totuși o oarecare flexibilitate în privința momentului la care trebuie realizate unele dintre aceste sarcini, scrie astronauta Sandra Magnus.
Lupta cu gravitația
Mediul este o adevărată provocare pentru echipa de la înălțime. Când dormi, când te schimbi sau muncești, tot ce nu e legat plutește în jur. Din cauza asta, să te trezești pur și simplu dimineața și să te îmbraci e departe de a fi o treabă simplă. Imaginați-vă cum ar fi să vă deschideți dulapul, iar tot conținutul lui să plece către voi.
width="560">
În orice caz, după trezire, fiecare astronaut are o perioadă „post-somn” în care se pregătesc de noua zi. Ei mănâncă, își fac exercițiile obligatorii – pentru că, departe de gravitația pământeană, oasele pierd calciu și mușchii se atrofiază mai repede –, apoi se pregătesc de lucru. Ce-i drept, unii folosesc acest timp și pentru a dormi în plus! Urmează ședința dimineții, unde echipajul și coordonatorii de la sol discută programul zilei și ce are fiecare de făcut.
Apoi se apucă de treabă: experimente sau mentenanță – ele le ocupă tot timpul. De exemplu, teste pe un nou sistem de alimentare cu apă, despre care cei de la sol vor să știe sigur că funcționează corect. Asta înseamnă analize pe numeroase mostre de apă. Alte sarcini nu-chiar-științifice ar fi despachetarea tuturor proviziilor și conteinerelor venite periodic de pe Terra, ca și curățenia la locul de muncă. În fine, activitațea de bază, cea științifică, despre care nu se spun prea multe lucruri. De regulă, o zi de lucru le combină pe toate. Iar de multe ori, timpul nu e suficient pentru finalizarea tuturor sarcinilor.
Mâncatul, o muncă în sine
Ca orice om de pe planetă, dar și din orbita ei, iau pauza de prânz. O nouă provocare, pentru că mâncarea de pe SSI este fie congelată, fie deshidratată, fie echilibrată termic. Băuturile sunt deshidratate. Ele trebuie rehidratate preparate, decongelate și/sau încălzite; după masă, ambalajele și resturile de mâncare se aruncă, ustensilele se spală.
width="560">
După prânz, toată lumea reia activitatea. Conversațiile cu centrul de control de la Houston sunt mai dese în timpul după-amiezei, când corelarea pe fusul orar permite mai multe interacțiuni. La finalul zilei de lucru are loc o nouă ședință, urmată de o perioadă de relaxare înainte de somn în care oamenii iau cina și termină ce mai au de făcut. Problema e că, în aceste două ore, ei continuă să trimită e-mail-uri, să preia apeluri telefonice, să citească știri și să revadă, în principiu, munca lor de peste zi. Totuși, vinerea e seară de filme, uneori și sâmbăta, iar duminica este dedicată integral relaxării și conversațiilor video cu familia care îi așteaptă pe planetă.
Timpul zboară când zbori cu SSI
Kevin Ford, Thomas Marshburn și Chris Hadfield confirmă: programul pe SSI e foarte aglomerat, iar astronauții au foarte puțin timp liber. Dar chiar și atunci, ei îl dedică tot științei sau popularizării ei. Sunt deja celebre clipurile muzicale – și nu numai – realizate de Chris Hadfield și Karen Nyberg, dar și experimentele cu picături de apă în microgravitație ale lui Don Pettit. Și, desigur, pentru toți există Cupola, cu C mare, de unde aurore boreale, răsărituri și apusuri, plus Terra, în toată splendoarea ei, se scaldă în obiectivele aparatelor de fotografiat aduse de călătorii de pe orbită.
width="560">
Dar cât câștigă un astronaut pe SSI? Nu mai mult decât dacă ar lucra de pe Pământ: 6000-10.000 de dolari pe lună. Dar asta numai în cazul americanilor, după cum spun gurile rele... Potrivit unor informații mai vechi și neverificate, rușii ar avea în mod normal cam aceleași salarii, dar numai pe Terra. Pe SSI, s-ar mai adăuga un zero în coadă...
Când o companie introduce un nou tool, discuția se concentrează, de obicei, pe funcționalități, costuri și eficiență. Dar felul în care echipa îl adoptă dezvăluie ceva mult mai profund: cultura organizațională în acțiune.
Într‑o întâlnire cu cititorii, Neige Sinno a declarat că și‑a scris cartea de memorii, Tristul tigru, ca și cum ar fi moartă și nimeni nu o să o citească.
Când ați sunat ultima dată la serviciul cu clienții pentru rezolvarea unei probleme și ați vorbit cu un robot? Ați fost mulțumiți? Oricare ar fi conotația primei situații care vă vine în minte...
Un raport realizat de specialiști din Estonia la inițiativa Edge Institute arată că România are un nivel scăzut de maturitate digitală – doar 3,1 din 10. Documentul evidențiază lipsa unei strategii coerente...
GRAMPET Group, cel mai mare grup feroviar și operator logistic privat din Europa Centrală și de Sud-Est, anunță numirea lui Klaus Kraetzschmar în funcția de Director General al filialei din Grecia a Grup Feroviar Român
Educația elevilor trebuie să se întâmple și în afara orelor de la clasă. Pentru elevii din programele World Vision România, organizație care sprijină educația copiilor din zone defavorizate, taberele educaționale reprezintă o șansă de a
Tehnologia a schimbat radical modul de lucru în industria curieratului, iar așteptările clienților sunt tot mai mari. Pornind de aici, FAN Courier își construiește strategia de resurse umane pe o convingere clară: oamenii și digitalizarea
Pentru Crina și Bianca, data de 16 martie 2024 a fost un moment important în parcursul celor două eleve de liceu care au fondat clubul de carte The Rory Bookshelf. Era ziua în care conferința