Ben Bernanke a spus adio Rezervei Federale a SUA, unde a lucrat timp de 12 ani, din care opt ani în calitate de președinte. Economist teoretician, specializat în studiul Marii Depresiuni, Bernanke nu și-a putut imagina că pe umerii săi profesorali va cădea povara grea a luptei cu cea mai mare criză financiară de la Marea Depresiune din anii 1930. Probabil că nu toate acțiunile Fed au fost bune și eficiente, dar nimeni nu poate nega curajul și determinarea de a experimenta a lui Bernanke, grație cărora America și întreaga lume au reușit să evite un dezastru economic.

Pentru Forumul economic mondial (WEF), factorii legați de o economie în criză reprezintă principala amenințare pentru 2014. Dar pericolele legate de mediul înconjurător sunt, practic, la fel de preocupante.

Fiecare dintre noi este un univers complex, construit din mai multe paliere: energetic, emoțional, intelectual, fizic și spiritual. Dezvoltarea personală înseamnă dezvoltarea oricăreia dintre aceste cinci arii, ea înseamnă, în același timp, cunoaștere de sine, experiență și ceea îmi place să numesc „măiestrie”.

Cum funcţionează comunitatea franceză de business în România? Pe ce criterii? Cum îşi coagulează interesele? Iată ce vom afla de la câţiva dintre cei mai activi membri ai Camerei de Comerţ și Industrie Franceze în România (CCIFER) şi de la consilierul comercial al Ambasadei Franţei, Philippe Garcia, Directorul Ubifrance România.

Criza economică a lovit puternic în întreprinderile mici şi mijlocii şi, implicit, în locurile de muncă oferite de acestea. După ce în perioada crizei au dispărut peste 370.000 de locuri de muncă, lucrurile par să se îndrepte în ultima vreme.

În Europa au supravieţuit crizei prea multe instituţii de credit, a declarat şeful Autorităţii Bancare Europene, Andrea Enria, într-un interviu pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung, preluat de Mediafax.

Lumea se confruntă cu un deficit de vin fără precedent, iar cererea pentru această băutură este mai mare decât oferta, avertizează corporația americană Morgan Stanley.

În ciuda anilor economici dificili, atât hotelurile, cât şi pensiunile din România s-au înmulţit în ultima perioadă (anii 2009-2011, pentru care există statistici) într-un ritm chiar mai mare decât în anii de boom imobiliar (2006-2008), susține Mihaela Matei, Marketing Supervising Associate EY România.

În 2012, băncile din Uniunea Europeană au închis 5.000 de agenții, adică 2,5% din rețeaua lor. Mișcarea angajată la începutul crizei mondiale, în 2008, își încetinește ritmul.

Date economice slabe şi rata ridicată a şomajului continuă să afecteze Europa. Criza financiară şi economică nu a fost încă depăşită, deşi recesiunea nu a mai crescut în unele ţări europene.

Puține lucruri întrec în strălucire şi unicitate diamantele, care au constituit din cele mai vechi timpuri o fascinație neștirbită și o sursă inepuizabilă de povești și pasiuni. Dincolo de legende însă, aceste pietre prețioase sunt din ce în ce mai mult privite sub aspectul lor concret de valori importante cu un imens potențial investițional. După ce prețul aurului a înregistrat în primăvara acestui an cea mai mare scădere din 1980 și până în prezent, raritatea, perenitatea și frumusețea diamantelor au făcut din acestea una dintre cele mai bune soluții pentru a investi în viitor.

„Lucrurile nu merg deloc bine în Spania în momentul de față”, recunoaște Emilio Rodriguez, care conduce o mică întreprindere de construcții la Tanger, în nordul Marocului, unde s-a instalat recent, urmând exemplul altor spanioli în căutare de perspectivă profesională.

Proteste au izbucnit în Turcia și Brazilia printre reprezentanții cândva prosperei clase de mijloc. Criza creditelor amenință gigantul economic al Chinei. Banii fug de pe pietele de acțiuni, obligațiuni și valutare ale țărilor în curs de dezvoltare. Oare miracolul economic al acestor state a luat sfârșit?

Băncile japoneze au ieșit relativ „nevătămate” din criza financiară din 2008, generată de creditele imobiliare americane cu risc ridicat, așa numitele subprimes. Cum au reușit? Simplu: pentru că liderii lor nu vorbeau engleza.

Atunci când coordonatele economice s-au schimbat, când organizaţiile din întreaga lume au înţeles că reţeta de business anterioară nu le mai putea asigura competitivitatea, lumina reflectoarelor a picat pe forţa de vânzări – target-uri mai riguros construite, scheme de bonusare drastic revizuite, aşteptări mult mai mari, dorinţa de a performa în condiţii ostile. Să nu uităm că presiunea target-ului a fost dublată de presiunea termenelor de plată târzii, de schimbarea comportamentelor de consum și de dinamica cursurilor valutare.

Investiţiile din Europa Centrală şi de Est se relansează după doi ani dezamăgitori. Marea Britanie rămâne principalul destinatar pentru investiţiile străine directe în Europa, iar Germania recuperează rapid decalajul. SUA se menţine ca investitor de top în Europa, iar investiţiile BRIC se diminuează.

„Dacă în acest context economic nefavorabil sunt mulţi oameni care sărăcesc, era clar că cineva trebuia să se şi îmbogăţească din asta. Şi m-am gândit: de ce să nu fiu chiar eu cel care reuşeşte să scoată ceva pozitiv din criză”. Aşa şi-a început Bogdan Ciocoveanu povestea despre cum a ajuns în postura de manager de criză sau mai bine spus „omul angajat să concedieze”, să salveze companiile de la „înec” şi să le readucă pe linia de plutire.

Pe fondul incertitudinii economice, interesul investitorilor migrează de la acțiuni și obligațiuni spre active fixe, iar cererea pe piața obiectelor de artă crește. La nivel global se conturează un nou palier de servicii profesionale, axat pe consultanța financiară în domeniul artei. Concluzia aparține celui de-al doilea raport Art & Finance 2013, publicat recent de firma membră Deloitte din Luxemburg, împreună cu Art Tactic.

Potrivit unui studiu realizat prin programul PROEDIT în beneficiul Uniunii Editorilor din România (UER), în timpul crizei economice de la noi, producţia de titluri de carte noi a înregistrat o creştere, în timp ce reeditările unor volume au fost în scădere.

S-au redus salariile pe motiv că firmele nu mai produc atât de mult, s-au micșorat schemele de personal din aceleași cauze. De fiecare dată oamenii au acceptat deciziile luate de angajatori și au mers mai departe sperând că lucrurile vor reintra în cele din urmă în normal. Salariații au înțeles că economia traversează o perioadă dificilă și și-au redus la minimum pretențiile. De ceva timp se observa însă pe piața muncii un alt fenomen: întârzieri tot mai mari în achitarea lefurilor. Ca o scuză a acestei situații este invocată tot criza.