Când vine vorba despre criza resurselor umane, dincolo de cele două cauze majore semnalate de analiștii financiari – desființarea școlilor profesionale și nivelul scăzut al salariilor – mai există una, mult mai profundă și subtilă, care ține de mentalitatea colectivă în ceea ce privește educația.  Este vorba despre snobismul părinților în ceea ce privește educația „de top” a copiilor.  

Prima veste bună este că există. A doua veste bună este că trece. E bine că există pentru că ne face să ne punem întrebări. E bine că trece pentru că asta înseamnă că aduce

Există o criză a recrutării în România, la acest moment. Orice angajator are, în această perioadă, probleme în a găsi oamenii potriviţi pentru poziţiile deschise. Lipsește în special forța de muncă calificată, dar și cea necalificată. Acestea sunt constatările făcute de Pavel Câmpan, Vice President of Operations, TELUS International Romania.

Cifrele economice pentru regiunea separatistă transnistreană devin tot mai mici și anunță o adâncire a crizei economice din stânga Nistrului, potrivit analiștilor. 

Întreaga societate suferă de o lipsă acută a valorilor, care se reflectă puternic în toate domeniile, de la politică până la leadership. Tinerii sunt tot mai puțin pregătiți să îi înlocuiască pe liderii experimentați, care se apropie de pensionare, și sunt copleșiți când trebuie să devină ei înșiși conducători ai organizațiilor din care fac parte.

Etimologia cuvântului criză presupune “o alegere” şi nu “o punere în discuţie a unui lucru” sau chiar “o situaţie fără ieşire”. În greaca lui Socrate, de unde vine în limbile noastre moderne, krisis însemna “a separa”, “a distinge”, deci a face o analiză şi a acţiona în consecinţă. 

Superficialitatea, o caracteristică a vremurilor în care trăim, alimentează criza leadershipului. Așa se explică de ce imaginea liderului ajunge să conteze mai mult decât substanța lui. Politologul Cristian Pîrvulescu explică de ce această criză este alimentată de individualismul epocii în care trăim, o epocă în care nevoia de recunoaştere se rezolvă prin mediatizare mai mult decât prin asumarea responsabilă a actului conducerii.

Lipsa educației este factorul cel mai important care alimentează criza leadershipului local, în opinia filosofului și scriitorului Andrei Cornea. La segmente largi ale populației, el remarcă absența cunoștințelor esențiale, dar și deficitul de analiză critică, incapacitatea de exprimare corectă gramatical și bine articulată logic. Între “a putea”, “a nu putea” și “ce e de făcut”, vă propunem, în serial, o “dezbatere în scris” pe tema diverselor aspecte ale leadershipului din zilele noastre și…dintotdeauna.  
 

Muzeul Luvru a încheiat anul 2016 cu pierderi de 10 milioane de euro, cauzate de criza economică şi a terorismului, cu care s-au confruntat Franța în ultima perioadă.

Ultimii ani au adus în atenţia jucătorilor pe piaţa forţei de muncă o nouă problemă: deficitul de talente. Ştim deja că nu ţine de o industrie anume, de ţări sau regiuni geografice, ci că este o problemă globală. Criza de talente tinde să nu mai fie o criză. E deja o stare de fapt într-un tablou general complex cu multe elemente variabile, majoritatea imposibil de controlat.

Mai mult de opt milioane de locuri de muncă pierdute - acesta este rezultatul crizei din 2008, potrivit experților. Deşi nici o industrie nu este pregătită pentru o altă criză, există domenii care ar putea fi mai puţin afectate, precum învăţământul, guvernarea sau contabilitatea, spune Andrew Chamberlain, economist şef la Glassdoor.

Pentru prima dată de la jumătatea anilor ’90, Norvegia a cheltuit mai mulţi bani decât a strâns la buget. Cum de s-a întâmplat acest lucru și mai ales de ce? 

Se mai vând tablourile? Dacă da, cui? A devenit arta un moft, o raritate sau, dimpotrivă, e „o afacere” care va merge întotdeauna, indiferent de meandrele vremurilor? Mulți dintre analiști sunt de acord că singura piață care s-a dovedit a fi profitabilă, chiar și în perioadele de criză, este aceea a artei. Care este... secretul? Care este faţa nevăzută a pieţei de artă?

Andrei Orban, președintele Asociației Environ, spune că, din păcate, reciclarea atât ca industrie, cât și ca nivel de reglementare și implementare a aquisului comunitar în domeniul mediului se află în criză profundă. „Statisticile și rapoartele la nivel european demonstrează că România nu a înregistrat progrese semnificative în managementul deșeurilor în ultimii ani, sectorul reciclării rămânând un subiect fierbinte.”

Primele rezultate din Eurobarometru, publicate de Comisia Europeană la finalul anului 2015, arată că imigraţia este principala temere a cetăţenilor europeni (58%), înregistrând 20 de puncte procentuale în plus faţă de ediţia precedentă. Terorismul a devenit a doua cea mai importantă preocupare pe plan european, 25% dintre europeni se tem de atacuri teroriste pe continent. Europarlamentarul Monica Macovei spune că atentatele de la Paris sau Istanbul și agresiunile de la Köln (mai nou și la Bruxelles, n. red.) au alimentat, pe bună dreptate, în rândul oamenilor sentimentul de teamă şi de insecuritate.

Rata șomajului din Statele Unite a scăzut la 5% în octombrie, nivel pe care nu l-a mai avut dinainte de criza financiară. S-au făcut chiar mai multe angajări decât estimaseră specialiștii. 

Martin Winterkorn, directorul general al grupului Volkswagen, a anunţat miercuri că demisionează. El și-a asumat responsabilitatea în scandalul emisiilor, izbucnit în Statele Unite, privind încălcarea standardelor federale în materie de emisii.

Comunicarea pe timp de criză în interiorul unei companii este aceeaşi ca cea din interiorul unui stat. Dacă în România politicienii încă mai au de învăţat să comunice în cazul unei crize şi mai au timp să o facă, în companii lucrurile sunt mult mai sensibile pentru că echilibrul este mai fragil decât într-un stat. O comunicare greşită poate duce la demisii în lanţ, pierderi masive de clienţi şi de bani. Despre cum comunicăm corect şi eficient în acest situaţii am stat de vorba cu Neil Chapman, expert britanic  în domeniul comunicării pe timp de criză.

Grecii cumpără în Bulgaria tot mai multe proprietăţi pentru birouri şi solicită deschiderea de conturi la băncile bulgăreşti, pentru a putea să îşi plătească furnizorii.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

Craig, un vicepreşedinte responsabil cu stocurile la o companie producătoare de alimente ambalate şi de ambalaje pentru alimente, fusese întotdeauna un profesionist cu performanţe foarte înalte. Lucra în companie de trei ani, avea reputaţia de a aborda mereu lucrurile în mod inovator şi avea relaţii bune cu echipa lui. Şefa lui Craig, Louise, ajunsese să se bazeze pe Craig pentru expertiza lui profundă în domeniul în care lucra şi pentru experienţa lui (vorbim despre o situaţie reală în care s-au aflat cei doi, dar din motive de confidenţialitate ei nu sunt prezentaţi aici cu numele lor reale).