Calitatea vieții ne este dată și de calitatea întrebărilor pe care ni le adresăm. Din păcate, am aflat acest lucru destul de târziu, pentru că sistemul de învățământ te apreciază doar dacă dai răspunsurile corecte. Așadar, era nevoie să găsești nepărat răspunsul bun sau cel mai bun pentru a lua nota maximă. Eram (și suntem în continuare) învățați să memorăm și să găsim (aceleași) răspunsuri pentru aceleași întrebări: aceleași de anul trecut, și de un an înainte șamd. În timp, am descoperit că mai importante sunt întrebările și, tot în timp, ca și coach, am învățat să adresez întrebări din ce în ce mai potrivite (și mai bune) celor cu care lucrăm.

Suntem “entităţi” sociale.  În afara plăcerii de a interacţiona cu oameni asemenea nouă, calitatea relaţiilor familiale şi sociale este unul dintre factorii cei mai importanţi care determină starea de bine de-a lungul întregii noastre vieţi. Pe primul loc ar trebui să se afle calitatea relaţiilor familiale. Locul doi, ce devine din ce în ce mai mult locul întâi, este cel al relaţiilor de la locul de muncă, urmat de apartenenţa la un grup social sau la o categorie de studii. Cum putem folosi un hobby pentru a le armoniza?

Cred că e o bună întrebare, așa, de luni: ce faci cu viața ta? Ești pe drumul către obiectivele tale sau chiar îți trăiești visul cu ochii, ori te strecori prin viață, de azi pe mâine, spre fiecare week-end, spre fiecare concediu, spre fiecare lucru ce pur și simplu urmează în calea ta? Tu cum i-ai spune vieții tale: existența sau supraviețuire?

Nu ai avut o zi prea bună. La finalul acesteia îți spui: De ce nu s-a întamplat așa cum am dorit? M-am blocat, am uitat ce trebuie să fac, nu am fost eu.

Job-ul pe care îl dorești încă nu a apărut deși ai aplicat săptămâna aceasta la peste 400 de anunțuri; Te gândești că banii de cheltuială ți se vor termina în două zile. Mai mult, situații aparent ideale te “salută”, dar parcă te reține ceva să duci la bun sfârșit o acțiune de socializare, participarea la o competiție, obținerea unor beneficii ș.a.m.d.

Înainte de a scrie acest articol, am început să mă documentez în privinţa ultimelor accidente de muncă petrecute în România. O simplă căutare pe goolge mi-a reliefat o serie de evenimente legate de accidentele de muncă petrecute anul trecut. 

Acesta nu este un articol „obișnuit” despre rezoluții și planuri de început de an. Las companiile de training, personalități în dezvoltare personală și motivare, guru, etc. să compună astfel de liste. De altfel, aceste liste se pot găsi ușor, și unele sunt chiar foarte bune.

Mi se pare cel puțin curios cum oamenii își planifică vacanțele până la cele mai mici amănunte și, de fiecare dată, mult mai bine decât atunci când își planifică viața. Deși la prima vedere este normal să ne ocupăm îndeaproape de momentele noastre de bucurie, le merităm după luni de muncă, serviciu și nervi, totuși, mă gândesc că situația poate fi comparată cu fuga versus schimbare. Ne pregătim „fuga” din realitatea de zi cu zi a serviciului, mult mai bine decât ne pregătim pentru schimbarea (inerentă) a vieții noastre.

Sărbătorile sunt aproape și sunt surprinsă de starea festivă pe care o simt. De trei ani la rând am fugit din România la începutul lui decembrie și m-am întors după 10 ianuarie. M-am dus trei ani la rând în India. Fiul meu îmi spune că nu este decât o ocazie comercială, și că nu contează, totuși… Pentru că mă simt festivă, am să comunic ceva festiv.

Într-o zi m-am trezit la ora 4 dimineața și automat am realizat ceva ce mi s-a părut extraordinar de curios și revelator. A fost o experiență de surprindere și claritate însoțită de o satisfacție greu de descris în cuvinte. Am distins, dintr-o dată, că primul lucru care se întâmplă, și s-a întâmplat în viața mea aproape constant, este să am o înșiruire de gânduri legate de: “ce o să fac astăzi”.

Se spune că suntem egali la naştere, însă şansele pe care le avem în viaţă variază în funcţie de familia şi ţara în care ne naştem. Potrivit publicaţiei The Economist, Warren Buffett, poate unul dintre cei mai importanţi investitori din istorie, a spus că toate lucrurile bune care i s-au întâmplat se datorează faptului că s-a născut în ţara potrivită (SUA), la momentul potrivit (1930). 

Înţelepciunea nu înseamnă să ai răspuns la orice, înseamnă să-ţi pui întrebările corecte. În opinia lui Marc Hack, specialist în dezvoltare personală, întrebările pe care ni le punem fac diferenţa între cine suntem şi cine putem deveni. Marc a întocmit o listă de zece întrebări pe care le argumentează după cum urmează.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Amintiţi-mi: cum se face că un bancher obişnuit ce lucrează într-o bancă de investiţii câştigă, să zicem, de 100 de ori mai mult decât un profesor obişnuit? Şi de ce un manager de top al unui fond de hedging câştigă suficienţi bani cât să plătească salariile a mii de profesori? Întrebarea din subsidiar este cum stăpâneşti compromisul dintre nevoia de a da un sens şi o menire vieţii tale şi nevoia de bani, în viaţa personală şi în carieră? Oare poţi să le ai pe amândouă fără să faci vreun compromis?

Am tot dat, în săptămânile trecute, exemple de sportivi străini și am tot făcut comparații între sport și business, dar cred că este momentul să ne reamintim și de sportivii nostri, pentru că avem mulți și remarcabili! Și de unde să începem dacă nu de la Nadia Comăneci?

O copertă recentă a revistei The New Yorker, în care tatăl facea o fotografie familiei sale - undeva pe o insulă idilică - iar cei din fotografie sunt preocupați exclusiv de telefoanele mobile, spune câte despre epoca în care trăim. "Una dintre cele mai dificile provocări cu care ne confruntăm în viață este să trăim pur și simplu în pielea noastră - să fim acum, aici, indiferent de locul în care ne aflăm", afirmă pe blogul lor, Marc și Angela Hack, doi specialişti americani în domeniul devoltării personale. 

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

“Cum e posibil ca oamenii mei să devină atât de entuziaşti când îi urmăresc pe nişte tipi cum lovesc o minge cu o bâtă de lemn şi să nu le pese nici măcar pe jumătate de piesele fenomenale pe care le construiesc pentru rachetele care fac zboruri interplanetare?”, m-a întrebat, în timpul campionatului mondial de baseball, un senior officer de la o companie de inginerie aerospaţială.

Chiar aşa, cum e posibil?.

Amintiţi-vă atacurile din Oslo şi insula Utoya, ce au avut loc în Norvegia acum un an, când un terorist singuratic a plasat şi detonat maşina-capcană ce a dus la explozia unei clădiri guvernamentale, în urma căreia au murit opt oameni, apoi s-a deplasat pe insulă şi a împuşcat 69 de oameni, majoritatea tineri şi adolescenţi, aflaţi într-o tabără de vară. 

John Thompson, Managing Director și Lead Trainer la Metropolis UK, vine în data de 22 și 23 septembrie la București pentru a susține programul “90 Day Pragmatic Coaching” organizat de compania Coaching Vision.

Oamenii plictisitori nu ajung prea departe în carierele lor. Oamenii plictisitori nu sunt invitaţi la toate petrecerile care contează şi nici nu pleacă acasă cu cea mai atractivă persoană singură din bar. Pe scurt, oamenii plictisitori au toate şansele să nu trăiască viaţa pe care şi-ar dori să o trăiască. 

Într-un univers gri, o cromatică vie în vestimentaţie sau în amenajările interioare poate reprezenta aproape o atitudine nonconformistă. Culorile au efect asupra stării noastre de spirit, asupra capacităţii de memorare şi a sănătăţii. Nu în ultimul rând, pot influenţa o negociere sau te pot ajuta să impresionezi un potenţial angajator, la nivel subconştient. 

Tema legată de echilibrul în viaţă nu este una nouă, legat de acest subiect s-a tot scris, din diferite perspective, ideea obţinerii echilibrului este o preocupare constantă şi pentru mine şi pentru numeroase alte persoane. Ceea ce veţi găsi în articol este perspectiva mea, nu am pretenţia de adevăr absolut şi, ca de obicei, vă invit să luaţi ce vi se potriveşte şi să împărtăşiţi aici şi perspectiva proprie asupra a ceea ce înseamnă pentru voi echilibrul în viaţă şi cum poate fi acesta atins. De ce mi se pare importantă idee echilibrului în viaţă? Cel puţin în ceea ce mă priveşte, cred că echilibrul pe care reuşim să îl aducem în viaţa noastră ne afectează în primul rând calitatea vieţii pe care o trăim.