Rezervele de petrol și gaze naturale ale Crimeei, trecute împreună cu fosta peninsulă ucraineană în componența Rusiei, ar putea aduce Moscovei zeci de miliarde de dolari, iar Ucrainei, spulberarea tuturor speranțelor de dobândire a independenței energetice, scrie New York Times (NYT). Până în prezent, cele mai optimiste estimări privind resursele platoului Crimeei nu au depășit 40 de miliarde de dolari.
Robert Hunter Biden, unul dintre fiii vicepreşedintelui SUA Joseph Biden, a fost numit şef al departamentului juridic şi membru al Consiliului de administraţie la cea mai mare companie de gaze privată din Ucraina, scrie presa rusă.
În ultima perioadă de timp, oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov a reuşit să păstreze, cu prudenţă, o poziţie neutră între oficialii de la Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. „Dar cum lucrurile evoluează rapid, este posibil ca magnatul oţelului să fie nevoit să treacă în tabăra uneia dintre părţi”, scrie Financial Times într-un amplu articol dedicat celui mai prosper om de afaceri din Ucraina.
Rusia ar trebui să recunoască rezultatul referendumurilor pentru independenţă a regiunilor ucrainene? Şi, mai ales, să le accepte în componenţa ei? Întrebări la care încearcă să răspundă, într-o amplă analiză, publicaţia Vzgliad.
Ziua Europei, pe care o sărbătorim în luna mai, comemorează momentul istoric din 1950, când ministrul francez de externe, Robert Schuman, a prezentat o propunere privind o nouă organizare a statelor în Europa, o alianță economică gândită cu scopul întreținerii și dezvoltării unor relații pașnice. Cunoscută sub numele de „Declarația Schuman“, propunerea este considerată a fi actul care a pus bazele a ceea ce numim astăzi Uniunea Europeană.
În Rusia, din Ucraina, au fost transferate cel puţin 32 de miliarde de dolari, a declarat procurorul general al Ucrainei, Oleg Mahnitski, într-un interviu acordat cotidianului britanic Financial Times.
Rusia nu vrea să trimită trupe în Ucraina, nici să anexeze teritorii, iar când fac astfel de afirmații, Putin și Lavrov nu glumesc. Dar logica evenimentelor din Ucraina a distrus, practic, toate șansele Moscovei de a nu recurge la ultima metodă ce i-a mai rămas pentru stingerea incendiului din țara vecină – forța, scrie publicația Vzgliad.
„În orice caz, trebuie să facem tot posibilul pentru a-i ajuta pe acei oameni să-şi apere drepturile şi să-şi decidă singuri soarta”, a declarat joi preşedintele Vladimir Putin, întrebat fiind, în cadrul dialogului său direct cu poporul, dacă Rusia va trimite trupe în sud-estul Ucrainei.
Alianţa Nord-Atlantică a decis să întărească misiunile sale de patrulare aeriană deasupra Europei de Est şi să deplaseze nave în Marea Baltică şi în Mediterană orientală pe fondul agravării situaţiei din Ucraina, a anunţat secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Uniunea Europeană şi Statele Unite pregătesc programe de sprijin financiar al Ucrainei, iar Rusia îşi consolidează controlul asupra Crimeei, recent anexată. Guvernul de la Kiev condus de premierul Arseni Iatseniuk, a promis „reforme reale pentru stabilizrea economiei” naţionale şi pentru intărirea relaţiilor cu ţările vecine din UE.
Deocamdată, sancţiunile sunt destul de uşoare. Vinovată, în ochii comunităţii internaţionale, de anexarea autoritară a Crimeei şi violând, astfel, integritatea teritorială a Ucrainei, Rusia a primit, într-o primă fază, o pedeapsă uşoară din partea Uniunii Europene, care vizează numai apropiaţi ai preşedintelui Putin.
Cancelarul german, Angela Merkel, a amenințat Rusia, considerată responsabilă de escaladarea conflictului din Ucraina, cu un nou val de sancțiuni, adică inclusiv înghețare de conturi. La rândul lui, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat că Moscova va plăti scump pentru referendumul din Crimeea, prevăzut pentru duminică.
Cancelarul federal Angela Merkel a avut, ieri, o altă convorbire telefonică cu președintele rus Vladimir Putin, în care a exprimat poziția Germaniei cu privire la referendumul din Crimeea, programat pentru 16 martie.
Cancelarul german Angela Merkel a ameninţat Moscova cu revizuirea relaţiilor dintre UE şi Rusia, în cazul în care Kremlinul va întreprinde şi pe mai departe demersuri menite să conducă la o destabilizare a situaţiei din Ucraina. Experţii consideră că, prin politica ei, Moscova îşi bate joc, practic, de economia ţării.
O analiză a situației din Ucraina așezată în perspectiva piețelor de capital de Steen Jakobsen, economistul-șef al Saxo Bank. Se vehiculează deja ipoteza unui nou Zid al Berlinului, numai că Steen îl vede mai degrabă ca pe o prăpastie.
Rada Suprema, Parlamentul ucrainean, a propus anularea Acordurilor de la Harkov care stabilesc condițiile de staționare în portul Sevastopol din Crimea a Flotei ruse din Marea Neagră.
Noul premier al Ucrainei, Viktor Iatseniuk, a promis, în primul său discurs în Parlament, măsuri deosebit de impopulare”. El a anunțat că statul nu dispune de bani, visteria este goală.
Ucraina nu mai trebuie obligată să aleagă între Rusia și Occident, este principala concluzie a recentelor tensiuni de la Kiev, scrie în paginile cotidianului Financial Times, analistul Fiodor Lukianov, șeful Consiliului pentru politică externă și de apărare al Rusiei.
Portretele lui, atent înfrumusețate și cizelate, au fost arse de opozanții ucraineni. În ultimele zile, Viktor Ianukovici și-a pierdut legitimitatea conferita la urne în 2010. Descris, deseori, ca un om avid de putere, obsedat de improbabilitatea realegerii în 2015, președintele ucrainean a devenit adeptul unor salturi diplomatice mortale, ducând un joc greu de descifrat.
Imaginile de la Kiev șochează. Informațiile din Ucraina îngrijorează: zeci de morți, sute de răniți, clădiri devastate. Ce se întâmplă acolo, până unde se va merge, ce soluție se va găsi, ce scenarii vor fi aplicate?
