„De multe ori, profesorii vorbesc prea mult și întrerup procesul de învățare, or ceea ce contează într-o clasă este învățarea, nu ceea ce are profesorul de spus”, consideră profesorul britanic Neil Hawkes, fondatorul conceptului de

Se spune că diversitatea ne face bine. În ea rezidă energia, creativitatea, inovația, provocarea. Implică, de asemenea, respect și toleranță.
Două “teme” îndeajuns de actuale pentru a fi subiectul unor evenimente importante.  
Iată că ediția

Un dialog între Calvin şi Hobbes, 2 personaje celebre de benzi desenate din America, sună aşa:
Calvin: Vezi tu, ca să te dezvolţi, trebuie să ai o idee despre ceea ce este "bine".  Asta presupune anumite valori dar, după cum ştim cu toţii, valorile sunt relative şi trebuie să tolerăm diversitatea.
Hobbes: Câteodată, nu ştiu dacă mai pot tolera această toleranță!

„Toleranța nu e un drept, ci o obligație a celui puternic”, a declarat Andrei Pleșu la conferința „Dialoguri Necesare: Unde se oprește toleranța și începe intolerabilul?”, organizată de Revista CARIERE. Acesta a adăugat că un adevărat șef este cel căruia nu-i place această postură, pentru că altfel riscă să devină un conducător care abuzează de puterea lui. Gabriel Liiceanu crede că, în principiu, în interiorul corporațiilor, problema puterii și a intoleranței nu ar trebui să se pună, în condițiile în care există legi ale muncii și reguli interne care îngrădesc puterea unui șef.

Într-o societate adeptă a relativismului, toleranța este o concepţie bine înrădăcinată, dar şi o formă de a-ţi păstra neutralitatea. O persoană tolerantă este întotdeauna imparțială și are o atitudine neutră, pe considerentul că fiecare trebuie să decidă pentru sine. Judecățile de valoare nu sunt permise. Opinia nu se impune cu forța. Fiecare păstrează o atitudine neutră față de convingerile celuilalt.

Una din cinci persoane diagnosticate cu HIV se simte discriminată pentru că a fost refuzată la angajare din cauza virusului. Iar 16.7% dintre bolnavi și-au pierdut locul de muncă după aflarea diagnosticului. Mai mult, peste 60% dintre seropozitivi nu se simt în siguranţă dacă mărturisesc că sunt infectaţi şi aproape jumătate dintre pacienţi se simt afectaţi de atitudinea celor din jur faţă de persoanele seropozitive, arată rezultatele unei cercetări privind stigmatizarea și integrarea socială a persoanelor seropozitive din România, care a fost dată publicităţii cu ocazia Zilei Internaționale a Toleranței de Uniunea Naţională a Organizaţiilor Persoanelor Afectate de HIV/SIDA (UNOPA) şi cu cu sprijinul GSK România.

© 2015 Harvard Business School Publishing Corp.

A stârnit repulsie şi oroare în rândul cititorilor articolul în care sunt descrise practicile dure de management folosite în cadrul companiei Amazon, publicat luna trecută în New York Times*. Practicile semnalate în articol se referă la lipsa acută de sensibilitate şi atitudinea dispreţuitoare şi plină de cruzime la adresa unor angajați şi a suferinţelor prin care trec aceștia. Într-un mesaj adresat angajaţilor, Jeff Bezos, fondator şi CEO Amazon, a reacționat prompt: „Toleranţa noastră pentru lipsa de empatie trebuie să fie zero”. 

Dacă optimismul ar fi o boală, mi-ar plăcea să assist la o epidemie care ar cuprinde întreaga lume.Poate așa aș vedea mai mulți oameni zâmbind pe stradă, poate greutățile vieții nu ar mai părea obstacole insurmontabile și poate, doar poate, am descoperi mai multe motive de bucurie în fiecare zi. Dacă toți am suferi de "optimism cronic", am deveni poate mai răbdători unii cu alții, mai toleranți cu greșelile și slăbiciunile celorlalți și, cel mai important, mai blânzi cu noi înșine...

Aveti in echipa actuala oameni care nu va seamana deloc, al caror tip de gandire si temperament ii situeaza la polul opus fata de dv.? Ce castigati si ce pierdeti in lucrul cu acestia? E toleranta baza pe care se construiesc relatiile umane sau e doar ignoranta intr-o alta forma?