Chiar acum in timp ce scriu povestea asta ma observ ezitand sa scriu daca o poveste despre a te iubi pe tine insuti e oportuna pe un astfel de site de cariere. Ma intreba o prietena deunazi daca fac si alt fel de coaching decat cel personal. Permite-mi sa-ti spun un secret:

A ajuns pentru prima dată în România în 1998, împreună cu un convoi care aducea ajutoare pentru țara noastră. La scurt timp s-a întors ca voluntar pentru șase luni de zile, timp în care i-a consiliat și ajutat pe copiii dintr-un internat din Marghita să se simtă apreciați și un pic mai pregătiți pentru societate. Acum este fondatorul ONG-ului „Bridging The Gap”, prin intermediul căruia încearcă să îi determine pe români să dea ceva înapoi societății. Iată de ce John McKellar este unul dintre acei OAMENI CARE NE INSPIRĂ.

Preşedintele Vladimir Putin şi-a construit un imens palat pe malul Mării Negre. O anchetă jurnalistică arată că proiectul faraonic a fost finanţat din bani deturnaţi din fondurile contribuabililor.

De cele mai multe ori e mult mai simplu să ne plângem de diverse aspecte care ne deranjează decât să ne punem pe treabă și să încercăm să facem o schimbare. Acesta însă nu este și felul de a fi al lui Iulian Angheluță, fondator al asociației Free Miorița. În loc să stea cu mâinile în sân și să aștepte ca altcineva să rezolve problemele cu care ne confruntăm, Iulian încearcă și reușește, după cum singur declară, să pună umărul la schimbare.

Să te implici, să-ţi pese, să sprijini... Începi cu copiii şi tinerii, prin proiecte care acordă atenţie tuturor vârstelor. Apoi susţii formarea liderilor de mâine, te gândeşti la modalităţi de ajutor pentru persoane aflate în dificultate şi promovezi puternic o viaţă sănătoasă prin sport şi o dietă echilibrată. Şi, cum adevărata valoare stă în lucruri simple, putem spune că am ales dintotdeauna idei simple care s-au concretizat în concepte şi acţiuni cu rezultate vizibile şi cuantificabile pentru cât mai mulţi dintre membrii comunităţii.

Într-o perioadă în care ne grăbim şi „uităm” uneori de valorile adevăr şi dreptate, câteva dintre ideile interviului acordat în urmă cu ani în urmă revistei noastre de Neagu Djuvara sunt capabile să ne facă să ne oprim din goana nebună de zi cu zi şi... să tragem aer în piept. Să ne aducem aminte că societatea românească are oricând ceva bun de arătat, aşa cum spunea profesorul: talentul artistic şi cel intelectual.

Mi-am propus să abordez o problemă care revine obsesiv în mass media românească. Este vorba de faimoasa plecare în străinătate şi apoi, şi mai spectaculoasă, reîntoarcere a românilor în „ţara mamă˝. Posibilităţile actuale de a studia şi a munci în străinătate, la care contribuie programele de mobilităţi avute la dispoziţie, fac din experienţa plecării din ţară, un lucru aproape banal. Este recunoscut de către societatea românească?

Principii, valori, implicare socială. Le mai avem sau doar sunt cuvinte mari? Răspunsul la această întrebare l-am aflat de la sociologul Barbu Mateescu în ediția de luni, 27 mai, a emisiunii Jurnal de Leadership.

„În situaţia actuală, cea mai mare problemă este disoluţia, slăbiciunea, deficienţa nivelului normativ“ spune Vintilă Mihăilescu, încercând să ofere un diagnostic sociologic pentru starea de fapt a societăţii româneşti. În ştiinţele sociale, anomia, adică lipsa normelor, este termenul care denumeşte această stare. E diagnosticul dat situaţiilor de criză prin care au trecut multe societăţi şi reprezintă şi aspectul cel mai important care caracterizează România în prezent. „Fie că normele sunt sistematic încălcate, fie că ele nu mai sunt bine cunoscute sau nu mai sunt clare, în oricare dintre cazuri, societatea intră într-un fel de derută. Se poate întâmpla oriunde, oricând, iar dacă ne referim la România reprezintă aspectul cel mai grav al momentului. “

Sociologul Cătălin Augustin Stoica se fereşte să discute în termeni de modele ideale sau despre o „imagine de ansamblu a unei societăţi sănătoase“ spunând că în secolul al XX-lea au existat două încercări de a remodela lumea prin intermediul unor modele ideale furnizate de nazism şi comunism, care au avut efecte absolut tragice şi dezastruoase pentru întrega lume. Crede că ar fi mai util să discutăm în termeni de vulnerabilităţi ale societăţii româneşti contemporane, prin raportare la societăţile din Vest. În opinia sa, principalele trei vulnerabilităţi ale României ţin de următoarele trei dimensiuni: cea politică, cea economică şi dimensiunea demografică. Acestea nu sunt singurele surse de vulnerabilitate dar, extrem de important, sunt strâns legate între ele.

Ideea de la care am pornit cover-story-ul acestui număr nu a fost neapărat pentru a stabili dacă televiziunea e bună sau rea, ci mai degrabă pentru a trage un semnal de alarmă în legătură cu ce se întâmplă cu ceea ce numim „conştiinţa publică“. Dacă suntem cu toţii de acord că televiziunea reflectă starea morală, politică, socială şi emoţională a unei societăţi – atunci nu cumva ea oglindeşte sistemul de valori al unei naţiuni? 

In orice societate, clasa de mijloc este acea categorie sociala la care se raporteaza majoritatea companiilor si careia ii sunt adresate cele mai multe servicii si produse. Desi in contextul actual al cresterii economice accelerate si al modificarilor sociale prin care trece Romania este dificil sa delimitam clar categoriile sociale si caracteristicile lor, exista destule date care ne permit sa conturam clasa medie romaneasca.