O școală de programare, cu o ofertă de cursuri după o metodă proprie, amână complet orice taxă de școlarizare până la găsirea unui loc de muncă și, după 10 - 12 luni de curs oferă

Deși ai trecut printr-o rutină aproape insuportabilă atunci când ai stat acasă, iar telemunca nu ți s-a potrivit mănușă, ai învățat lucruri noi în izolare și ai ajuns să te cunoști mult mai bine. În

Andrei Tit, account manager la Paymo, business de 1,3 milioane de euro din Oradea, se mândrește cu faptul că a terminat facultatea la Cluj, capitala tech a României, unde se reîntorace cu drag ori de câte ori are ocazia să se întâlnească cu foștii colegi - software testeri, analiști, controlori de credite și oameni de HR. "Însă de fiecare dată aud aceeași placă stricată: cum fiecare dintre ei este nemulțumit de corporația la care lucrează, în ciuda beneficiilor pe care le primesc - traininguri de perfecționare, delegații în străinătate, tichete de masă, până și maratoane plătite. Prin urmare aleg să profite din plin de “experiență” și să se mute la un alt job după un an și jumătate, timp în care duc mai mult sau mai puțin o viață liniară. Unde oare greșesc corporațiile în toată această ecuație"?

Satisfacția clientului poate reprezenta o opinie, o evaluare pe o scară (de obicei de la 1 la 5) la întrebări precum „Cât de mulțumit sunteți de interacțiunea cu noi?” sau „Am îndeplinit așteptările dumneavoastră cu privire la …?”.  

Satisfacția față de locul de muncă se traduce prin mult mai mult decât un salariu confortabil și un pachet generos de beneficii.

Una dintre marile probleme cu care se confruntă chiar și companiile de top este incapacitatea de a reține angajații talentați pe termen lung. Studiile arată că 91% dintre tinerii din generația Millennials (născuți între 1980 - 1997) sunt mai puțini atașați de locul de muncă și își schimbă jobul, în medie, o dată la maximum trei ani. Însă nici angajații din generațiile X sau Baby Boomers nu stau în același loc mai mult de patru ani. Astfel, companiile se confruntă cu o problemă tot mai presantă: eșecul de a le oferi suficiente motive angajaților buni pentru a rămâne în firmă și a le câștiga loialitatea pe termen lung.

De ce muncim? De ce ne extragem din așternuturi în fiecare dimineață în loc să ne trăim viața ca o aventură descrisă într-o prezentare TED? La aceste întrebări dă câteva răspunsuri psihologul Barry Schwartz, care studiază conexiunile dintre economie și psihologie, oferind drept rezultat incursiuni surprinzătoare în realitățile vieții moderne. În ultima perioadă, el lucrează la studii despre înțelepciune, dar ideile pe care le prezintă într-un discurs susținut la același TED și intitulat „Ceea ce știm despre muncă este greșit” sunt revelatoare nu doar în ceea ce privește munca, ci și educația de acasă, de la școală și din restul vieții, relațiile interumane, religia și așa mai departe.

Companiile din România sunt încă foarte reticente în ceea ce priveşte soluţiile de Business Intelligence, arată cel mai recent studiu Relevance Management privind gradul de utilizare și de satisfacție vizavi de implementarea acestui instrument de management al afacerilor.

Într-o lume în care informația este la îndemâna tuturor, atât offline cât și online, tehnicile de personalizare pot permite companiilor aeriene să înțeleagă și să servească mai bine nevoile clienților. Scopul este acela de a oferi mai multe satisfacții ecosistemului global de călătorii. Ultimul studiu comandat de compania Amadeus a arată cum și în ce scop vor călători oamenii până în anul 2030. 

Travis Bradberry, autorul best-sellerului „Emotional Intelligence 2.0”, a inventariat anumite tendinte care nu intra in ecuatia succesului. Compania la care Bradberry e cofondator, TalentSmart, a testat peste un milion de persoane, descoperind in acest proces ca oamenii care au succes coincid cu cei inteligenti emotional in proportie de 90%. Asa ca a revenit asupra testelor respective, in incercarea de a afla ce evita sa faca oamenii de succes/inteligenti emotional.

Să-ţi alegi corect superiorul ierarhic dintr-o organizaţie, cel cu care poţi colabora cel mai bine, cel în care ai încredere şi care te poate inspira, e la fel de important ca salariul şi beneficiile pe care le negociezi în termeni de satisfacţia ta de la locul de muncă.

Este o întrebare pe care începem să ne-o adresăm de la o anumită vârstă. Ceea ce alegem până la urmă depinde de fiecare în parte, în funcție de scopul pe care ni l-am propus în viață și de lucrurile care ne oferă într-adevăr satisfacție.

Într-o zi m-am trezit la ora 4 dimineața și automat am realizat ceva ce mi s-a părut extraordinar de curios și revelator. A fost o experiență de surprindere și claritate însoțită de o satisfacție greu de descris în cuvinte. Am distins, dintr-o dată, că primul lucru care se întâmplă, și s-a întâmplat în viața mea aproape constant, este să am o înșiruire de gânduri legate de: “ce o să fac astăzi”.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

„De departe, cel mai mare premiu pe care ţi-l oferă viaţa este şansa de a te strădui şi a lucra cu pasiune pentru a face o muncă ce merită făcută” – Theodore Roosevelt, 7 septembrie 1903. Adevărul din afirmaţia făcută de preşedintele Roosevelt cu 109 ani în urmă este valabil şi astăzi. Din studiile noastre a rezultat că viaţa de fiecare zi pe care oamenii o petrec la serviciu este îmbogăţită atunci când simt că fac progrese într-o muncă ce are sens. Dar ce anume ne face să simţim că munca noastră merită făcută?

Customer experience nu mai este de mult un rafinament destinat exclusiv unei clientele selecte şi serviciilor scumpe, ci criteriul care va face diferenţa dintre companiile mediocre şi campionii afacerilor. La scurt timp după întoarcerea de la conferinta internaţională anuală TACK & TMI, desfăşurată la Kuala Lumpur, cu titlul "Making our Mark" , Gillian James, Managing Director la TMI Marea Britanie ne dezvăluie care sunt cele mai noi tendinţe în materie de tratament al clienţilor, tendinţe care au evoluat între timp de la simpla satisfacere a clienţilor la încântarea lor.

© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.

Cu siguranţă, e imposibil să-l mulţumeşti pe fiecare angajat, deci de ce ar mai încerca o companie să obţină aşa ceva? Dovezile din studiul nostru recent sugerează că merită să încerce, fiindcă e posibil. Sau, mai degrabă, studiul nostru arată că managerii renunţă mult prea devreme să facă ceva în privinţa angajaţilor nemulţumiţi, determinându-i să fie mai puţin productivi decât ar putea să fie; de asemenea, managerii expun astfel companiile la riscuri inutile, rezultate ulterior din furturi şi scurgeri de informaţii, şi umflă costurile cauzate de fluctuaţia forţei de muncă.

Dacă vom întreba mai mulţi angajatori ce tip de angajaţi îşi doresc să atragă în companie, marea majoritate vor spune că îşi doresc angajaţi valoroşi, recunoscuţi pe piaţă ca fiind buni profesionişti în domeniul lor. Cu alte cuvinte, angajabili.

Daniel Kahneman, câștigător al Premiului Nobel și autorul cărții Thinking, Fast and Slow, a făcut această  distincție interesantă, se arată într-un articol din Business Insider. Un venit mare ne face mai satisfăcuți de viața noastră, dar nu ne face mai fericiți. Care este diferența? 

Conform unei cercetări pe care am efectuat-o anul trecut pentru a identifica tendinţele în activitatea de învăţare-dezvoltare la nivel naţional şi mondial, cheltuielile aferente sunt printre primele eliminate din bugetul companiilor atunci când apar dificultăţi financiare, deşi managerii de top le consideră importante pentru competenţa, satisfacţia şi loialitatea angajaţilor. 

57% dintre romani se declara destul de multumiti de locul de munca actual, dar sunt atenti la orice oportunitate de a gasi un job mai bun. 

Satisfactia fata de activitatea la locul de munca este mai ridicata in cazul varstnicilor comparativ cu angajatii tineri si la cei cu vechime mai mare comparativ cu cei cu mai putina experienta. Bucurestenii sunt cei mai putin satisfacuti de locul de munca, potrivit unui studiu realizat de Institutul de Cercetare a Calitatii Vietii.