Cu o intarziere de o saptamana, Uniunea Europeana a aprobat intrarea in vigoare, incepand de vineri, a noului pachet de sanctiuni impotriva Rusiei, pedepsita  pentru rolul ei jucat in evenimentele din Ucraina, unde armistitiu convenit, tot in urma cu o saptamana, de insurgentii separatisti si autoritatile de la Kiev, este respectat, in mare masura, dupa cum sustine toata lumea.

Ministerul chinez de externe a respins propunerea Statelor Unite de a adera la sanctiunile occidentale impotriva Rusiei din cauza politiii promovate de Moscova in Ucraina. "Criza din Ucraina reclama o solutie politica. Pornind de la realitatile momentului, sanctiunile nu rezolva, de regula, probleme de acest gen", a declarat reprezentantii diplomatiei de la Beijing.

Rada Suprema a Ucrainei, parlamentul tarii, a aprobat in prima lectura proiectul de lege privind sanctiuniile. In virtutea acestui act normativ, Kiev poate interzice transportul gazelor rusesti in Europa, asa cum a avertizat, de altfel, premierul Arsenie Yatseniuk. Expertii in domeniu nu cred insa ca liderii ucraineni vor lua o astfel de decizie. In orice caz, nu inainte ca europenii, principalele victime ale stoparii tranzitului, sa-si asigure necesarul de carburant pana la organizarea altor surse de aprovizionare. Totusi, ce se va intampla daca si cine va avea de castigat?

Ucraina vrea sa profite de sanctiunile occidentale impotriva Gazpromului pentru o revizuire radicala a mecanismului de livrare a gazului rusesc in Europa, relateaza cotidianul economic Kommersant.

Uniunea Agentiilor de Publicitate din Romania isi reafirma convingerea ca bunele practici in industria de publicitate trebuie sa ramana o prioritate constanta a tuturor actorilor implicati.

Nici nu stii daca sa razi sau sa plangi, intrebandu-te iar si iar cum se va termina criza din Ucraina si, fireste, ce se va intampla cu relatiile dintre Rusia si Occident, care astazi par deteriorate in mod iremediabil. Presedintele Vladimir Putin a semnat astazi un decret prin care se autorizeaza folosirea anumitor masuri economice cu scopul asigurarii securitatii nationale.

Economia mondiala se va indrepta spre catastrofa, in cazul in care Occidentul va inaspri la maxim sanctiunile impotriva Rusiei: pretul la petrol va depasi 200 de dolari/baril, gazele naturale se vor scumpi in Europa, iar PIB-ul marilor tari dezvoltate din UE va pierde intre 2,4% si 3,5%, se arata intr-un raport al companiei britanice de consultanta Oxford Economics.

Pe termen scurt, obiectivul Statelor Unite constă în a convinge Uniunea Europeană să înăsprească sancțiunile împotriva Rusiei. Strategia pe termen lung rezidă în izolarea definitivă a președintelui Vladimir Putin, scrie Bloomberg.

În ultima perioadă de timp, oligarhul ucrainean Rinat Ahmetov a reuşit să păstreze, cu prudenţă, o poziţie neutră între oficialii de la Kiev şi separatiştii din estul Ucrainei. „Dar cum lucrurile evoluează rapid, este posibil ca magnatul oţelului să fie nevoit să treacă în tabăra uneia dintre părţi”, scrie Financial Times într-un amplu articol dedicat celui mai prosper om de afaceri din Ucraina.

Government Pension Fund Global (GPFG), fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, pierde din investițiile în obligațiuni rusești. În primele trei luni ale anului, titlurile de stat emise de Rusia au adus un venit negativ de aproape minus 10%, scrie cotidianul RBK Daily.

În timp ce Uniunea Europeană se pregătește să pună în aplicare al doilea pachet de sancțiuni, iar cancelarul german, Angela Merkel, a amenințat cu măsuri economice, președintele Putin a declanșat altă mare operațtiune. Vizat este însă mediul de afaceri.

Gazprom este dispus la noi concesii pentru a face față mai ușor eventualelor sancțiuni pe care Uniunea Europeana le-ar putea adopta împotriva Rusiei ca reacție la criza din Ucraina, scrie cotidianul Vedomosti.

Nu, Rusia nu va repeta soarta Iranului, dar guvernul de la Moscova se pregătește, cu adevărat, pentru ce e mai rău, afirmă funcționarii ruși. Ce înseamnă asta? Ruperea relațiilor diplomatice cu SUA și cu majoritatea statelor Uniunii Europene, înghețarea activelor deținute de stat și de companii în străinătate, sistarea operațiunilor de creditare a băncilor și întreprinderilor rusești din afara granițelor țării, renunțarea la multe dintre proiectelor în curs de realizare cu UE și SUA.

Cancelarul german, Angela Merkel, a amenințat Rusia, considerată responsabilă de escaladarea conflictului din Ucraina, cu un nou val de sancțiuni, adică inclusiv înghețare de conturi. La rândul lui, președintele Statelor Unite, Barack Obama, a avertizat că Moscova va plăti scump pentru referendumul din Crimeea, prevăzut pentru duminică.