Skip to main content

reciclare

    • Reciclarea în criză

      Andrei Orban, președintele Asociației Environ, spune că, din păcate, reciclarea atât ca industrie, cât și ca nivel de reglementare și implementare a aquisului comunitar în domeniul mediului se află în criză profundă. „Statisticile și rapoartele la nivel european demonstrează că România nu a înregistrat progrese semnificative în managementul deșeurilor în ultimii ani, sectorul reciclării rămânând un subiect fierbinte.”
      Daniela Oancea
      Tehnologie

    • Cercul aproape perfect

      „Ce-ar fi dacă deşeurile unui proces de fabricaţie ar deveni materii prime pentru un altul? Ce-ar fi dacă am transforma «gunoiul» în aur? Pare o idee îndrăzneaţă, dar bunicii şi străbunicii noştri trăiau după acest concept. Conceptul de economie circulară. Fiecare rest de ceva era folosit: hainele vechi deveneau cârpe de şters sau materii prime pentru preşuri, cojile de legume – hrană pentru păsări sau compost, hârtiile deveneau ambalaje sau «capace» pentru borcane. Nimic nu se arunca, totul se întorcea în natură, fără a-i face rău. Acesta era un cerc aproape perfect, o economie circulară aproape fără fisură."
      Daniela Oancea
      Companii

    • Irosirea hainelor uzate este demodată!

      Următoarea dată când mergi la shopping gândeşte-te că pentru o pereche de blugi s-au consumat în jur de 10.000 de litri de apă, echivalentul a nouă ore de stropit grădina, iar pentru un singur tricou a fost nevoie de 2.700 de litri de apă. Aceasta este amprenta de apă a hainelor pe care o plătim la fiecare achiziţie. Odată cu creşterea populaţiei, creşte şi cererea de apă, o resursă tot mai epuizabilă. În acest caz, cum folosim inteligent hainele?
      Gheorghita Magda
      Companii

    • Tranziţia către economia circulară - ce implică şi cine sunt factorii responsabili

      Pachetul Economiei Circulare și implementarea acestuia au fost discutate la Bucureşti, în cadrul unui seminar internațional, organizat la inițiativa Asociației Române pentru Ambalaje și Mediu (ARAM). Pachetul include un set de propuneri legislative menit să ajute mediul de afaceri, dar și consumatorii în tranziția de la economia lineară către cea circulară, în care resursele să fie folosite sustenabil.
      Daniela Oancea
      Leadership

    • Made în România: Fabrica din mijlocul satului cu 150 milioane euro cifră de afaceri

      În jurul comunei Țintești și lângă Buzău crește atâta verdeață, încât, dacă nu s-ar vedea clădirile înalte și coșurile fabricilor, n-ai spune că ești în mijlocul unei zone industriale. La nici două ore distanță de București, căsuțele din sate nu reflectă bogăție, ci multă muncă și grijă pentru frumusețea locului. La porțile mici și la fel de îngrijite, munca agricolă sau manuală se traduce în mică afacere: siropurile de fructe, legumele proaspete sau fasolea, dar și seturi de mobilier din fier forjat așteaptă să fie cumpărate de trecătorii pe patru roți. Una peste alta, în Buzău se trudește din greu, dar nu doar în grădina casei. De 13 ani, la Țintești a prins rădăcini industria de gestionare, reciclare și valorificare a diverselor tipuri de deșeuri. Cinci fabrici, cu peste 1000 de angajați, se ridică mândre dintre sute de containere pline cu echipamente electrice și electrocasnice, PET-uri, becuri și alte obiecte folositoare cândva omului.
      Marilena Ispas
      Leadership

    • Din deşeuri, materie primă

      Cele mai recente date Eurostat arată că în România se reciclează în proporţie de 3%, rezultat care ne plasează pe ultimele locuri în Europa. În acelaşi timp, resursele de care benef iciază pământul sunt limitate, iar sortarea şi refolosirea deşeurilor ca materie primă poate f i o soluţie. Un sistem care salvează resurse a fost inventat de Green Group şi poate f i accesat foarte uşor de orice român.
      Gheorghita Magda
      Leadership

    • Responsabilitatea ecologică și consecințele lipsei reciclării




      Recuperare, reciclare, reutilizare. Sustenabilitate sau, dacă vorbim despre o dezvoltare economică de ansamblu, o vom numi dezvoltare durabilă. Le mai lăsăm şi generaţiilor viitoare ceva din şi pe Pământ ori după noi o să vină potopul? Sunt din ce în ce mai mulţi oameni pentru care această grijă este prioritară. Este privilegiul nostru să-i cunoaştem şi-l împărtăşim cu dumneavoastră.
      Marilena Ispas
      Tehnologie

    • Managementul verde în companii. Tu îl practici?



      În România, cea mai mare parte dintre deşeuri ajunge la ceea ce, în mod tradiţional, se numeşte groapa de gunoi, iar aceasta se întâmplă din cauza faptului că ţara noastră are preţul cel mai mic la depozitare din Europa. Există însă şi soluţii mai moderne şi, nu în ultimul rând, mai prietenoase cu mediul. Una dintre acestea este cea a co-procesării deşeurilor, metodă folosită şi de Holcim România în fabricile sale de ciment, prin care co-procesează anual o cantitate de deşeuri echivalentă cu cea generată de un oraş cu peste 350.000 de locuitori. 
      Lucescu Alexandra
      Leadership

    • 46 de municipii şi orașe din România se luptă pentru titlul de „Orașul Reciclării 2015”

      Eco-Rom Ambalaje a lansat cea de-a treia ediție a competiției „Orașul Reciclării” adresată primăriilor municipalităților din România. Timp de 6 luni, în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2014, 46 de municipii și orașe din țară „se luptă” pentru a dovedi că au cel mai performant sistem de colectare separată a deșeurilor de ambalaje la nivel național. 
      Marilena Ispas
      Companii

Recomandările editorilor