Prima tendinţă a fost să deleg scrierea acestui articol. Vine vacanţa şi mă grăbesc să termin toată lista de „to do” până plec. Din 2-3 cărţi despre leadership ar putea oricare junior să scrie un articol cu 13 idei, cine mai stă să le evalueze? Cu un pic de „wording” nu mai recunoaşte nimeni ideile lui Collins sau Blanchard. Ar ieşi un articol bun şi... banal. Aleg să scriu un articol mai puţin ştiinţific, dar autentic despre 13 idei în care cred atunci când vine vorba despre leadership.

În fiecare perioadă economică firmele trebuie să-şi întărească toate competenţele inovatoare. De exemplu, în vremuri de recesiune companiile trebuie să caute soluţii creative într-un mediu economic dificil, iar în vremuri economice bune trebuie să facă acelaşi lucru pentru a putea lupta cu concurenţa şi pentru a avea profit.

Producătorii de automobile realizează o parte substanțială a profitului încasat pe seama acordării de credite pentru achiziția de mașini, leasing sau din vânzarea de piese. Experții Center Automotive Research (CAR) din cadrul Universității din Duisburg-Essen, au calculat cât câștigă constructorii auto direct din vânzarea unei mașini, excluzând profitul realizat din alte operațiuni sau activități.

Pe măsură ce asigurătorii se adaptează la noul mediu economic, cu marje mai mici de profit şi măsuri de reglementare mai stricte, tendinţele macroeconomice şi menţinerea unei rate lente de creştere ocupă primul loc în topul riscurilor din industrie, se arată în raportul EY - Business Pulse: Exploring the dual perspectives of the top risks and opportunities in 2013 and beyond. Strâns legată de mediul economic actual este şi criza datoriilor din zona Euro, şi ea încă foarte sus pe lista riscurilor din industrie şi considerată un potenţial declanşator de volatilitate în piaţă.

În ultimii ani, românii au început să își arate un interes din ce în ce mai crescut vis-a-vis de o societate sănătoasă – iar aici nu ne referim doar la o alimentație cu produse bio, dar și la acțiuni care să ducă la o poluare cât mai mică și, poate, cel mai important, încep să țină cont și de faptul că resursele sunt limitate.

Cea mai puternică firma din România, OMV Petrom, a dat publicității rezultatele realizate în primul trimestru din 2013. Compania avut un profit de 1,332 miliarde lei, în creștere cu aproape 26% comparativ cu ultimul trimestru din anul 2012. Profitul net CCA atribuibil acționarilor, excluzând elementele speciale, a crescut cu 5%, în primele trei luni ale anului 2013, la 1,328 miliarde lei, comparativ cu primul trimestru din anul 2012. EBIT CCA excluzând elementele speciale, de 1,579 miliarde lei, a scăzut cu 4% în primul trimestru, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, influențat de campaniile seismice intensive din Marea Neagră. De asemenea, gradul de îndatorare a continuat să se îmbunătățească până la nivelul de 4%, la sfârșitul primului trimestru din 2013.

„Dacă în acest context economic nefavorabil sunt mulţi oameni care sărăcesc, era clar că cineva trebuia să se şi îmbogăţească din asta. Şi m-am gândit: de ce să nu fiu chiar eu cel care reuşeşte să scoată ceva pozitiv din criză”. Aşa şi-a început Bogdan Ciocoveanu povestea despre cum a ajuns în postura de manager de criză sau mai bine spus „omul angajat să concedieze”, să salveze companiile de la „înec” şi să le readucă pe linia de plutire.

Cel care a are primul informaţia rămâne competivi, se spune. Iar firmele de curierat fac tot posibilul, fiecare în parte, să fie primele care oferă „informaţia” sau mai bine zis produsul. Pe o piaţă a curieratului extrem de aglomerată, siguranţa şi rapiditatea sunt cele care fac diferenţa. Firmele specializate caută şi investesc în nişe menite să atragă noi clienţi în fiecare an.

Îl vezi lucrând intens, rapid, eficient. Este “greu de oprit” din activitățile concrete, practice, ce aduc profit companiei la care lucrează. Puterea sa de a anticipa solicitările clienților și de a le trata adecvat plus capacitatea de a improviza și oferi perspective adiacente celor clasice atunci când situația o cere sunt remarcabile…

Din breasla bijutierilor meşteşugari, care au deprins arta lucrului cu materiale preţioase din generaţie în generaţie, s-a desprins o ramură relativ nouă, aceea a creatorilor de bijutierile contemporană, o nişă care devine din ce în ce mai cunoscută şi mai profitabilă. mai profitabilă. Asociază aurul şi pietrele preţioase cu materiale aparent barbare, care se găsesc pe rafturile oricărei feronerii. La final, iese un produs unicat pentru care doamnele din România plătesc şi peste 1.000 de euro.

Cum în sistemul bancar românesc peste 80% din active se află în proprietatea unor grupuri financiare europene, nu ar trebui să surprindă pe nimeni că, în majoritatea covârşitoare a cazurilor, acestea au dorit să-şi impună executivi străini.

Numărul ofertelor speciale din magazine a crescut simţitor, în lupta retailerilor şi a producătorilor pentru bugetele limitate ale clienţilor. De cele mai multe ori, promoţiile sunt lansate ca răspuns la ofertele similare ale concurenţilor, fiind văzute ca cea mai bună soluţie pentru creşterea în volum a vânzărilor.

Creşterea costurilor cu utilităţile şi forţa de muncă, precum şi lipsa semnalelor de revenire a pieţelor nu îi împiedică pe unii investitori să parieze pe piaţa românească în continuare. Ce mai are totuşi de oferit România companiilor interesate să-şi multiplice profitul?

De la şofran la usturoi, de la trufe la muştar, cultivarea condimentelor şi a plantelor aromatice a fost o afacere bună încă din vremuri istorice. România de astăzi are oportunităţile ei şi în această zonă, iar expresia „banii nu au miros” poate fi contrazisă.

Vă lansez o întrebare: câta libertate şi câtă contribuţie aveţi în organizaţia în care activaţi?

Este o întrebare de la care am pornit într-un proiect de coaching anul trecut. „Dacă nu crezi că ai libertate atunci cand conduci o afacere sau un proiect, atunci ai foarte puțin control asupra acțiunilor de la locul de munca” spunea cel cu care am realizat acest proiect. Și totuși… ce alegi? Să execuți ceea ce ți se cere de sus sau alegi să acționezi liber, să poți să te exprimi pe tine aşa cum eşti, cu gândurile şi percepţiile tale?

O vizită într-un magazin de delicatese este o poveste în sine. O poveste spusă de gurmanzi pentru cine are urechi să audă şi răbdare să asculte. Pentru că nu există produs făcut de mâna omului să nu ascundă întâmplări care merită auzite. Şi pentru că întâmplările frumoase vând marfa dintr-o delicaterie, care trebuie să aibă, în primul rând, un nucleu de clienţi fideli.

Abilitatea românilor de a performa în domeniul tehnologic nu mai este de mult un secret, nici pe plan local, nici pe plan mondial. Atunci când această calitate se îmbină şi cu acel simț special pentru afaceri, pot apărea rezultate spectaculoase, iar o rată de creştere de 17.000% nu este nici o greșeală de tipar, nici un număr cu prea multe zerouri, ci o realitate concretă. Şi nu vorbim despre anul 2008, ci chiar de 2012.

Aceasta a fost una dintre concluziile desprinse de pe parcursul evenimentului “Non-finance for finance” organizat marți, 11 decembrie, de revista Cariere în parteneriat cu SOS Satele Copiilor România, una din cele mai cunoscute ONG-uri din țară. În cadrul conferinţei ce a avut loc la hotelul JW Marriott Bucharest au fost prezentate şi dezbătute subiectele fiscale şi financiare ale implicării companiilor în campaniile sociale, respectiv redirecționarea unui procent de 20% din impozitul pe profit datorat de companii statului către diverse cauze sociale.

Totul porneşte de la o idee. Ideea se dezvoltă într-o afacere. Afacerea creşte şi, mai apoi, eventual, se transformă într-un grup. Posesorul ideii şi, în cele din urmă, al afacerii intră în vizorul investitorilor, iar de aici, pasul care îl desparte de semnarea tranzacţiei vieţii devine foarte mic. Este scenariul ideal şi tot mai probabil pentru antreprenorii români care ştiu ce carte să joace pentru a ieşi câştigători. Dar câţi ştiu regulile jocului?

Andive, busuioc şi oregano, cătină, lavandă sau trufe. Culturi aşa-zis exotice, care însă încep să prindă şi pe la noi. Particularitatea lor este că pe suprafeţe de teren mici, de un hectar, dau randamente foarte bune, incomparabil mai bune faţă de clasicele culturi de grâu, porumb sau cartofi.