BRD a lansat ieri, printr-un eveniment desfăşurat la sediul său central, ediţia 2014 a programului de donaţii salariale intitulat „Superoameni pentru superşanse”. Evenimentul a marcat debutul seriei de manifestări dedicate împlinirii a 15 ani de la privatizarea BRD.
Imaginea României pe harta mondială a competitivității este sumbră, dacă ne uităm pe rezultatele ultimelor evaluări comparative, atât în ceea ce privește acest domeniu, cât și inovarea. Cu toate că și-a ameliorat ușor indicele general la acest capitol, calculat în 2013 față de anul anterior, țara noastră rămâne în urmă sub acest aspect, la nivel internaţional.
CFR Marfă nu va fi privatizată. Cel puţin, nu acum. Că privatizarea va fi reluată sau se va decide calea insolvenţei rămâne de văzut. De altfel, nici nu este foarte important, în acest moment, ce va urma. Vor găsi ei – politicienii – o cale care să mulţumească pe cât mai multă lume şi care să îngroaşe cât mai multe conturi. Până atunci, rămân, însă, câteva întrebări pe care niciuna dintre cele două părţi implicate în „privatizarea anului” nu pare să dorească nici să le lanseze nici să caute răspunsuri.
Fundația Post-Privatizare (FPP) lansează astăzi Raportul FPP privind sectorul IMM din România, ediția 2013. Aflat la cea de-a treia ediție, raportul își propune să analizeze evoluțiile din ultimii doi ani ale IMM-urilor din România, inclusiv prin compararea cu indicatorii corespunzători din Uniunea Europeană, să evalueze performanțele economice și financiare ale acestora, disparitățile regionale, accesul la surse de finanțare, dar, cel mai important, să determine care este starea actuală a sectorului IMM raportat la performanțele dinaintea crizei economice, să tragă concluzii și să propună modele de bune practici.
Au trecut trei ani de când Grecia beneficiază de ajutor financiar internațional, iar investitori din China, Qatar și Rusia se grăbesc să intre pe această piață, o poartă spre Europa.
Când Malev, compania aeriană naţională a Ungariei, a dat faliment, PIB-ul ungurilor s-a prăbuşit trimestrial cu 4% până la 8%. Falimentul Malev a redus exporturile de servicii şi a mărit importurile ţării. În cazul României, dincolo de dispariţia serviciilor aeriene ale companiei naţionale, Tarom probabil că nu va avea efecte la fel de dezastruoase, însă o diminuare a Produsului Intern Brut trebuie avută în vedere. Ne permitem această pierdere?
Primul workshop din cadrul programului de mentorat în afaceri, Business Mentoring Program, dedicat managerilor de companii şi antreprenorilor din România, va avea loc în perioada 14-15 martie, în Bucureşti, şi-l va avea ca profesor invitat pe Bill Aulet, Managing Director al Martin Trust Center for MIT Entrepreneurship. Seminarul se bazează pe studii de caz cu exemple reale de business, discuţii interactive, cursuri şi prezentări ale participanţilor.
În cadrul Business Mentoring Program, antreprenori, top manageri și intraprenori învață cum să-și dezvolte afacerile de la practicieni în business de la cele mai importante universități din lume.
Achiziţia combinatului Oltchim Râmnicu Vâlcea presupune nu doar plata celor 54,8% din acţiuni, ci şi returnarea datoriilor, repornirea instalaţiilor, achiziţia de materii prime din import. Factura minimă ar putea fi de un miliard de euro, sumă pe care doar un mare investitor o poate asigura. Dacă se merge şi pe pista falsă de a se achiziţiona rafinăria Arpechim de la OMV, pe principiul că asigură materie primă, mai este nevoie de alţi 500 de milioane de euro. Şi nu e de ajuns, pentru că repunerea în funcţiune presupune apoi construcţia unei reţele de distribuţie, în condiţiile în care piaţa e dominată de trei mari jucători, iar consumul de carburanţi este în scădere, atât în intern cât şi extern . Dispariţia combinatului înseamnă scufundarea unui întreg judeţ, pierderea unui mare exportator, adâncirea deficitului de cont curent şi mii de probleme sociale.
Printre toţi norii care par să se adune deasupra României în anul 2013, s-ar putea să se vadă la un moment dat şi soarele. Anul care urmează se anunţă unul intens pentru investitori şi ar putea însemna relansarea Bursei de Valori Bucureşti. „Sângele proaspăt” va veni prin scoaterea la vânzare prin bursă a unor companii de stat - dar de această dată vorbim despre cele profitabile din energie, nu despre „găurile negre” ale economiei româneşti. O transfuzie prin care piaţa de capital din România ar putea găsi drumul spre creştere, pe care l-a uitat de pe la sfârşitul anului 2008, când a început criza.
Luni 1 octombrie, ora 23.59. Privatizarea Oltchim s-a încheiat cu un eșec răsunător. Dan Diaconescu nu a avut banii pentru cumparărea acțiunilor combinatului. A umblat prin oraș în cursul zilei cu șapte saci plini cu bani pentru plata salariilor angajaților de la Oltchim. Nu a fost suficient așa că speranțele celor care așteptau rezolvarea problemelor vor mai trebui să astepte. Până la această oră vorbim de patru "victime": Oltchim, dar și miniștrii Florin Georgescu și Daniel Chițoiu, plus șeful OPSPI, Remus Vulpescu.
