Ministerul Fondurilor Europene, prin Autoritatea de Management POS DRU, în parteneriat cu Ministerul Sănătății, a publicat vineri, 23 mai, în Monitorul Oficial, documentele necesare pentru deschiderea unei cereri de proiecte în vederea acordării de finanțări în domeniul medical.
© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
De ce să elimini ţintele de vânzări, care sunt instrumentul prin care-i evaluezi, motivezi şi recompensezi pe agenţii tăi de vânzări?
S-ar putea ca aceasta să fie întrebarea pe care am auzit-o cel mai frecvent din 2011, când GlaxoSmithKline a schimbat legătura dintre, pe de o parte, partea din salariu plătită sub formă de bonusuri pe care o acordam reprezentanţilor noştri de vânzări pentru produsele farmaceutice comercializate în SUA şi, pe de altă parte, numărul de reţete care erau, în cele din urmă, prescrise şi „vândute” pentru un medicament anumit. La urma urmei, legarea bonusurilor de îndeplinirea ţintelor de vânzări este o tactică de motivare ferm consacrată şi folosită de-a lungul şi de-a latul unui spectru larg de industrii.
Locurile de muncă disponibile prin rețeaua Eures se adresează atât persoanelor cu studii superioare, cât și celor care au doar studii medii. De exemplu, în Suedia sunt disponibile două posturi de medici, ambele la Spitalul Judetean Kalmar. Unitatea sanitară deservește o regiune cu aproximativ 140.000 de locuitori și are relații bune cu alte unități din zonă. Unul dintre posturi este pentru specialist în endocrinologie/diabet zaharat, iar celălalt, pentru specialist în reumatologie. Candidații trebuie să vorbească limba engleză. Contractele sunt pentru perioadă nedeterminata, însă angajatorul nu specifică salariul oferit.
În semn de recunoștință pentru medicii de excepție din România, Rețeaua privată de sănătate Regina Maria anunță lansarea Clubului Regal al Medicilor, o inițiativă medicală sub patronajul Casei Regale a României. Clubul, creat ca un cadru stimulativ și recompensatoriu, își propune să reunească elitele medicale pentru a contribui la susținerea dezvoltării şi profesionalismului serviciilor de sănătate din România.
Asigurarea de răspundere profesională s-a născut din nevoia firească de despăgubire a celor care suferă un prejudiciu cauzat de neglijenţa unei persoane, în exercitarea unor atribuţii specifice. În multe dintre ţările cu tradiţie în asigurări, acest produs financiar este obligatoriu pentru practicarea anumitor profesii. Însă, aşa cum încheierea sa este obligatorie, la fel stau lucrurile şi cu plata daunelor. În România se pare că acest drum se opreşte undeva la mijloc. În contextul în care vorbim despre o piaţă estimată la 2,8-3 milioane de euro anual, raportat la numărul total de cadre medicale care trebuie să cumpere o astfel de asigurare, cazurile în care asigurătorii au plătit despăgubiri sunt rarisime.
Raed Arafat, subsecretarul de stat în Ministerul Sănătăţii, a prezentat, in cadrul conferinţei Health Forum – Finanţarea sistemului de sănătate 2013, cateva solutii pentru doua din cele mai mari probleme cu care se confrunta sistemul sanitar din Romania. Una din marile probleme ale sistemului este subfinantarea si aceasta poate fi remediata prin alocare de resurse in mod tintit, potrivit lui Raed Arafat. “Spre exemplu nu avem bani pentru cele 400 de spitale din Romania asa ca in primii doi ani sa se aloce fonduri pentru echipamente in special pentru cele din linia intai, iar doi ani pentru cele care rezolva probleme strict judetene, iar alti doi an pentru cele care rezolva probleme de sanatate locala. In paralel se vor derula si investitii ale autoritatilor locale”. Arafat a mentionat ca datorita unei astfel de investitii facute in 2 ani a fost redusa rata mortalitatii infantile de la 13 la 7%.
Octombrie roz... Săptămâna aceasta a ieșit pe piață numărul de octombrie al revistei Cariere în paginile căreia subiecte care mai de care mai interesante vă vor atrage atenţia.
România are la ora actuală aproximativ un milion de pacienţi astmatici, cinci milioane de potenţial bronşitici şi mai bine de un sfert din populaţie (27%) cu dependenţă nicotinică, reiese din cifrele Societăţii Române de Pneumologie (SRP). Tocmai de aceea, anul trecut, cu ocazia unei manifestări ştiinţifice, o companie farmaceutică importantă şi SRP au lansat propunerea de înfiinţare a unei Zile a Pneumologiei Românesti, pe 3 octombrie.
Între 29 septembrie şi 3 octombrie va avea loc cel mai mare târg de locuri de muncă din Europa în domeniul medical şi farmaceutic: MedPharm Careers. Evenimentul se va desfăşura în opt oraşe din ţară -Bucureşti, Braşov, Sibiu, Târgu Mureş, Cluj-Napoca, Oradea, Baia Mare şi Timişoara. În cadrul celei de-a XII-a ediţii a târgului vor fi scoase la concurs mii de joburi – numai pentru Bucureşti vor fi puse la bătaie peste 3.500 de oportunităţi de muncă. Posturile vacante sunt pentru Marea Britanie, Germania, Franţa, Belgia, Norvagia, Suedia şi Danemarca. Lefurile oferite sunt cel puţin tentante: în funcţie de specializare şi experienţă, pornesc de la 5.000 de euro şi pot ajunge şi la 10.000 de euro pe lună.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 8.023 de locuri de muncă, în perioada 16-22 august, dintre care doar 871 sunt dedicate persoanelor cu studii superioare. În topul judeţelor cu cele mai multe posturi scoase la concurs conduce Cluj, urmat de Iaşi, Bucureşti, Timiş, Sibiu şi Vâlcea. La polul opus, în Suceava, Ialomiţa, Botoşani, Galaţi, Bacău şi Caraş-Severin sunt cele mai puţine oferte de muncă vacante.
MedPharmJobs.com este cea mai mare platformă de locuri de muncă specializată din lume, dedicată domeniilor medical şi farmaceutic. Ofertele de muncă afişate nu îi vizează doar pe medici şi pe asistente, ci şi pe alţi specialişti din domeniile medical, farmaceutic, cercetare medicală, stomatologie şi inginerie medicală.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 10.220 de locuri de muncă vacante, până pe 19 iulie, din care 825 sunt adresate persoanelor cu studii superioare. În topul judeţelor cu cele mai numeroase posturi scoase la concurs conduce Cluj, urmat de Bucureşti, Iaşi şi Timiş. La polul opus, în Galaţi, Mehedinţi şi Caraş-Severin sunt cele mai puţine joburi disponibile.
Criza nu a diminuat apetitul doctorilor români de a-şi căuta joburi mai bănoase peste hotare.
Cu toate că în cele mai multe domenii românii au tendinţa de a-şi conserva jobul actual, situaţia nu pare să se confirme în sistemul de sănătate. Atât medicii tineri, cât şi cei cu zeci de ani de experienţă se declară extrem de interesaţi să meargă să muncească peste hotare.
