© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.
Noi doi ne găsim adesea în situaţia de a discuta, cu reprezentanţi ai unor organizaţii mari, chestiuni legate de modul în care aceşti lideri ar putea să fie mai inovatori şi să aibă un spirit mai antreprenorial. Auzim, practic, în fiecare caz, ceva de genul acesta:
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
De-a lungul anilor, am vorbit cu sute de manageri despre motivele pentru care organizaţiile lor sunt exagerat de complexe – şi, în aproape toate cazurile, ei au citat „tehnologia” printre principalii vinovaţi. Dar, în fraza imediat următoare, tot ei au recunoscut faptul că tehnologia le-a revoluţionat modul de lucru, le-a amplificat productivitatea personală şi le-a oferit o „întreagă lume nouă”, plină de competenţe noi şi interesante.
Nu e o noutate faptul că marile inovaţii răsar din abilitatea de a pune împreună două lucruri foarte diferite şi a căror alăturare pare improbabilă, pentru a crea un al treilea lucru minunat. Steve Jobs a devenit faimos pentru faptul că a schimbat complet paradigma de gândire în industria PC-urilor când a fuzionat caligrafia cu tehnologia, pentru a crea interfaţa grafică a Macurilor. Multe dintre marile invenţii unesc ceva foarte simplu, ieftin şi accesibil pe scară largă, cu ceva scump şi complex, pentru a veni în final cu o soluţie nemaipomenită.
Majoritatea inovatiilor in cadrul unei organizatii vin intr-un mod natural, de la angajatii direct implicati in activitatea respectiva, si nu de la management sau in urma unor sedinte sau procese special create care sa stimuleze creativitatea. Pentru a beneficia de acest aspect, organizatiile trebuie sa ofere un cadru care sa stimuleze comunicarea si sa incurajeze angajatii sa-si expuna ideile, chiar si atunci cand vin in contradictie cu parerile exprimate de manageri.
