© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
Toţi am vrut, într-un moment sau altul, să îl mulţumim pe şeful nostru, lăsându-i satisfacţia şi plăcerea de a vedea că lucrurile se întâmplă numai cum vrea el, fără ca noi „să facem valuri”. Dacă lucrul acesta a însemnat că am făcut ceva de care ne-am dat seama că a fost prostesc sau greşit, ne-am spus în sinea noastră că asta este – oare merită să îţi cheltuieşti capitalul social sau politic doar ca să faci caz de un lucru mărunt? Ne-am spus că e mai bine să ridicăm din umeri şi să acceptăm, iar în felul acesta să acumulăm bunăvoinţa şefului pentru momentele în care chiar vom avea nevoie de aşa ceva.