Întotdeauna ne confruntăm cu o scădere de moral imediat după ce comitem o greşeală. Indiferent dacă suntem manageri sau simpli angajaţi, inevitabil vom face greşeli în activitatea noastră. Vestea bună este că putem transforma acele sentimente negative, pe care le avem imediat după ce am comis o greşeală, în oportunităţi din care avem ocazia să învăţăm, potrivit www.inc.com.
„Making things happen“ este mottoul după care se ghidează în viaţă şi, în cazul său, pare să fi fost o formulă câştigătoare. La doar 29 de ani, Filip Cherecheş-Toşa este unul dintre cele mai sonore nume din businessul online.
De multe ori ne e frică să propunem o idee în cadrul ședințelor de la job deoarece considerăm că aceasta nu este una genială, care să ne genereze entuziasm din partea celor prezenți, și de pe urma căreia să primim aprecieri din partea șefului. Teama de eșec ne face uneori să nu ne asumăm anumite oportunități care să ne aducă succesul. După cum spunea Sir Ken Robinson, scriitor englez și speaker internațional, ”dacă nu ești pregătit să greșești, nu vei fi putea niciodată să fii original”. Așa că, citiți în continuare câteva motive pentru care ar trebui să dăm greș mai des.
Am văzut de curând un filmuleţ care m-a făcut să mă întreb dacă nu cumva doar rezultatele şi succesele sunt cele care ne fac să fim învingători. Putem sa fim consideraţi învingători chiar si atunci când pierdem, dar prin ceea ce facem în acele momente, să rămânem în memoria colectivă?
De multe ori ne este foarte greu să ne revenim după ce ne punem toată energia, pasiunea și abilitățile pentru a reuși să obținem un lucru pe care îl dorim, fie el un job, o mărire salarială sau o evidențiere a contribuției noastre la succesul echipei, și totuși dăm greș. În astfel de momente începem să ne îndoim de noi, de calitățile noastre sau considerăm că am fost nedreptățiți și ne este greu să ne mai găsim o motivație suficient de puternică.
© 2012 Harvard Business School Publishing Corp.
O să ai parte de eşecuri. E inevitabil, aşa că mai bine ai începe să te pregăteşti pentru ele încă de acum. Eşecul ar putea fi unul mic, să zicem că faci o greşeală în promisiunea pe care o faci unui client. Sau poate fi unul mare de tot, cum ar fi să pierzi un job foarte valoros pentru tine. Modul în care faci faţă acelui eşec îţi poate creşte sau scădea riscul de a face din nou greşeli – şi să-ţi modeleze “moştenirea profesională” ca lider.
© 2011 Harvard Business Publishing
Noul imperativ strategic al zilelor noastre este inovarea modelului de business pe baza căruia companiile îşi desfăşoară operaţiunile şi obţin venituri. Numai că, din păcate, companiile eşuează deseori în încercarea de a se reinventa, fiindcă sunt atât de fixate în ciclurile modelului de afaceri existent, încât nu îşi mai rezervă timp, atenţie şi resurse ca să conceapă noi modele, să creeze prototipuri şi apoi să le testeze.
De data aceasta, articolul meu e foarte scurt, exact atât cât cred că e necesar ca să aducă o diferenţă în vieţile unor oameni. Nu mă interesează « ratingul » când scriu, mă interesează ca ceea ce ofer să aducă o diferenţă în viaţa cuiva.
Evaluează-ţi capacitatea proprie de rezilienţă, altfel spus capacitatea de a face faţă loviturilor vieţii şi eşecurilor, de a te ridica din nou după ce ai « căzut » dureros : pe ce poţi conta ca să reaprinzi un foc frumos din câteva scântei ascunse în cenuşă?
Se spune că cei care nu înregistrează nici un eşec în propriile afaceri nu sunt adevăraţi antreprenori. Cei care au eşuat în business în ultima vreme au păţit-o din cauza crizei. Potrivit Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici şi Mijlocii, pe perioada crizei, dar şi post recesiune s-au închis peste 100 000 de IMM-uri. Când alegi antreprenoriatul, alegi riscul. Au mai rezistat antreprenorii?
