Coca-Cola a prezentat studiul „Impactul socio-economic al Sistemului Coca-Cola în România”, realizat de Ethan B. Kapstein, în calitate de profesor de Economie
Politică în cadrul INSEAD (Institut Européen d’Administration des Affaires), în colaborare cu societatea de consultanţă Steward Redqueen (Olanda). Studiul cuantifică impactul pozitiv al Sistemului Coca-Cola din România asupra economiei locale.
În septembrie, Europa s-ar putea afunda în criză, prognozează experții companiei Roubini Global Economics într-un studiu elaborat sub conducerea cunoscutului economist Nouriel Roubini. Autorii lucrării susțin că situația se va înrăutăți pentru că pentru septembrie au fost amânate numeroase decizii politice și economice.
Asociaţia Romanian Business Accelerator, prin preşedintele acesteia, Marian Duşan, se arată îngrijorată de greşelile Guvernului, prin care acesta pune în pericol echilibrarea economică a ţării.
În întreaga lume afacerile de familie reuşesc să dăinuie peste zeci de ani, trecând prin războaie, recesiuni şi crize politice. Ce fac ele în mod esenţial diferit faţă de corporaţii, astfel încât rămân simboluri ale longevităţii pe pieţele internaţionale şi puncte de referinţă în diverse domenii şi industrii?
"Cel mai bun lucru pe care il putem face acum este sa ne intoarcem la fundamente (...) Pentru economia romaneasca este foarte important sa asiguram cat mai multa flexibilitate institutiilor care permit absorbtia socurilor de natura externa sau interna" a declarat Claudiu Doltu, secretar de stat in Ministerul de Finante, intr-un interviu acordat revistei Finantistii.
Produsul Intern Brut (PIB) al României a înregistrat în trimestrul al doilea o creștere de 0,5% faţă de primele trei luni ale anului, cu 0,5%, după două trimestre consecutive de scădere. Comparativ cu primul semestru al anului trecut, în primele șase luni din 2012 economia a urcat cu 0,8%, potrivit datelor publicate astăzi de Institutul Național de Statistică (INS).
Iata care sunt economiile cu cele mai grave probleme din lume, potrivit unei analize FMI, citata de CNN Money.
Comparativ cu Estonia şi Letonia, Lituania a avut „noroc”, criza mondială antrenând în 2009 o prăbuşire a Produsului Intern Brut al acestei ţări de numai ... 14,8%. Ce noroc! Dar lituanienii nu s-au pierdut cu firea. Într-un fel, s-au resemnat. Dar apoi s-au mobilizat. Astfel că, în 2010, economia a afişat o contracţie de 3%, pentru ca, un an mai târziu, PIB-ul naţional să explodeze, practic, progresând cu 5,8%.
O nouă generaţie de economişti, avocaţi, profesori sau ingineri şi-au fluturat şi anul acesta diplomele în cadrul unor ceremonii fastuoase. Bucuria le va fi însă de scurtă durată, mai exact până când vor trece pragul unor companii pentru angajare. În câmpul muncii, cei mai mulţi vor constata că o diplomă nu este suficientă şi că, în cele mai multe cazuri, şcoala românească nu îi pregăteşte pentru ce va urma.
Ultimul bastion care a rezistat în fata crizei, China, și-a pierdut din stabilitate. Datoriile extraordinare ale provinciilor chineze, încetinirea cererii și calitatea precară a instituțiilor garantează Chinei – și întregii planete – o aterizare dură în cazul oricăror probleme majore.
Consiliul de administratie al BNR a hotărât menținerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 5,25%. Potrivit acestuia, contextul extern a fost tensionat și volatil, marcat de reacția adversă a piețelor financiare pe fondul escaladării crizei datoriilor suverane, al accentuării problemelor din sistemul bancar european și al persistenței incertitudinilor privind perspectivele creșterii economice la nivel mondial.
"Guvernul Spaniei salveazăbăncile spaniole, iar băncile spaniole salveazăguvernul Spaniei. Este o economie voodoo. Nu va funcționa și nu funcționează", a declarat economistul Joseph Stiglitz, laureat al premiului Nobel, potrivit EUobserver.
Piaţa echipamentelor de construcţii s-a prăbuşit brusc imediat după manifestarea crizei în anul 2008, când a scăzut peste noapte cu aproape 80%, mai mult decât industria construcţiilor. Practic, a fost unul dintre cele mai afectate sectoare din economia românească, ceea ce a solicitat toată priceperea şi tăria de caracter a managerilor.
Gesturi precum apăsarea unui întrerupător sau închiderea robinetului pot părea nesemnificative, dar dacă toţi am face aceste lucruri în fiecare zi, rezultatele ar fi considerabile. Iată câteva modalităţi de a economisi energie şi apă:
La fel ca anul trecut, factorii geopolitici au o influenţă majoară asupra preţului la ţiţei. Dacă anul trecut situaţia din Libia a dus la creşterea cotaţiei, în acest an tensiunile privind situaţia din Iran joacă rolul major asupra evoluţiei preţului. Numai că de această dată situaţia este mai complexă. Preţul la ţiteiul de tip Brent a crescut astfel cu aproape 20 de dolari SUA. Asta spune mult despre nervozitatea jucătorilor din piaţa acestor produse.
Perspectivele de crestere economica in Europa se inrautatesc pe fondul vestilor care vin dinspre Grecia si Portugalia.
Omul de afaceri George Soros a facut 8 predictii economico-politice destul de sumbre pentru acest an, intr-un interviu acordat cu ocazia intrunirii grupului Tiger 21.
În această perioadă de criză, când managementul se confruntă tot mai des cu dificultăţi în a găsi cele mai bune metode pentru a obţine profit sau măcar să îşi menţină compania pe linia de plutire, oamenii cu putere de decizie tind să apeleze cel mai des la reduceri de cheltuieli. Totuşi, o astfel de măsură nu reprezintă de fiecare dată cea mai bună opţiune. Iată câteva sfaturi pentru a reuşi să faci rost de bani fără să fii neapărat nevoit să apelezi la reduceri de personal şi de cheltuieli.
Revista Cariere a discutat cu Niels Schnecker, Managing Senior Partner al SCHNECKER van WYK & PEARSON, despre şansele României într-o zonă Euro pusă greu la încercare.
Una dintre principalele provocări cu care se confruntă antreprenorii este sensibilizarea opiniei publice asupra unui produs sau serviciu nou realizat de un start-up –dar mai ales, transformarea recunoaşterii publice în entuziasm. Soluţia cea mai evidentă este investirea într-o campanie publicitară, dar aproape toate startup-urile au un bugete limitate.
