Aşa cum v-am promis, am revenit cu celelalte cinci cărţi din lista celor zece lecturi pe care eu le consider obligatorii pentru buna funcţionare a vieţii profesionale. Încheiasem cu Eduard de Bono şi al său volum Gândirea laterală şi vă spuneam că această gândire laterală are de-a face cu generarea de idei noi, cu spargerea barierelor și limitelor în abordarea rezolvării unei probleme şi, implicit, cu creativitatea.    

Am citit multe articole şi cărţi pe tema liderilor. Timp de şase ani am făcut cercetări în firme din România, am intervievat conducători foarte apreciaţi în firmele lor, am observat sute de persoane în training-urile pe care le-am susţinut. Ca rezultat, mi-am format o opinie şi sunt curios ce părere aveţi şi voi (ca să-l citez pe Ion Raţiu -„Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge ca să ai dreptul să nu fii de acord cu mine”).

„Deprimant!”, exclamă o mulţime de comentatori pe bloguri şi forumuri  despre concluziile experimentelor lui Dan Ariely, povestite, cu umorul deja cunoscut, în Adevărul (cinstit) despre necinste.  Dovezile că, în fond, natura umană nu este 100% onestă aşa cum ne place să credem nu sunt uşor de digerat. Nu îţi cade bine să afli că oamenii sunt mai puţin Superman şi mai mult Homer Simpson, cum spune Ariely în altă parte. Dar, dacă depăşeşti momentul, cartea e plină de învăţăminte.