Skip to main content

corporatie

    • A făcut carieră în corporație iar acum își dă examenul în antreprenoriat

      Andreea Emilian a lucrat 15 ani în corporaţie dar a decis să parieze pe antreprenoriat şi a investit 30.000 de euro într-un centru de estetică. Nu și-a ales un brand internațional, deși ar fi putut s-o facă. A ales să lucreze cu cremele create de prietena sa din copilărie, Adina Oancea. Pentru cei care nu știu, Adina împreună cu mama sa, Elena Oancea, dețin singurul brand românesc de cosmetică organică cu brevete de invenție iar despre acest lucru am scris aici. 
    • Este afacerea de familie expresia capitalismului cu față umană?

      Noțiunea ”afacere de familie” este una des întâlnită în limbajul curent, dar acest tip de activitate este foarte puțin analizată și studiată în România. Lucrurile în afacerile de familie se desfășoară într-o manieră nestructurată, acestea fiind conduse într-o manieră mai degrabă empirică decât într-una organizată riguros. Apare întrebarea de unde această nevoie ca afacerile de familie să primească o atenție specială comparativ cu entitățile de tip corporație.
    • Corporație vs start-up: Unde te simți „ca acasă”?



      Indiferent dacă ai căutat răspunsuri în online sau ai intrat în lungi dezbateri cu prietenii tăi, știi prea bine că decizia pe care o iei referitoare la locul de muncă este una cu adevărat crucială. Indiferent dacă te atrage un spațiu corporatist de muncă sau preferi un startup care te energizează în fiecare zi trebuie să știi că fiecare dintre aceste două opțiuni are și puncte forte și puncte slabe. Ca să-ți dai seama ce cultură organizațională îți este mai potrivită și care se pliază cel mai bine pe felul tău de a fi, vom realiza un contur ale celor două tipologii de job-uri. 
    • Salariatul român, de la “maimuța industrială” la corporatistul sclav al creditului

      România s-a transformat, în ultimii 25 de ani, dintr-o țară mai mult sau puțin prosperă într-una în care omul se chinuie să supraviețuiască de la o lună la alta. Darwinismul economic este, printre altele, factorul mutagen care și-a lăsat cel mai greu amprenta pe ADN-ul României. Nu de puține ori ne-a fost dat să ne auzim părinții sau bunicii spunând că era mai bine înainte, pe vremea lui Ceaușescu. Și ce-i drept, analizând segmentat unele probleme tindem să le dăm o dreptate. După Revoluție, traiul românului de rând a avut de suferit. Cifrele de mai jos sunt martorul definitoriu al acestei experiențe numite „trai de România”. 
    • Uși deschise la managerul general


      „Un angajat fericit este un angajat productiv” pare să fie motto-ul pe care compania de logistică DSV Solutions îl adoptă. Şi nu face acest lucru atât de dragul profitabilităţii, cât pentru că managementului îi pasă de fiecare om dintre cei 300 care lucrează acolo. Este, de fapt, un crez, de bun-simţ, dar rar întâlnit în cadrul companiilor româneşti. Sergiu Iordache, CEO-ul companiei, adoptă diferite programe prin care să ajungă la fiecare angajat şi să găsească soluţii pentru diferitele probleme pe care oamenii le au. 
    • El este Uleiosul, fostul corporatist care colectează ulei cu cargobicicleta



      Marian era un corporatist cu acte în regulă, când a dat peste un anunţ pe Facebook cu privire la valorificarea uleiului alimentar rezidual: cine aducea la reciclat ulei primea 1,5 lei pe litru. S-a documentat cu privire la program şi a aflat, printre altele, că nu e tocmai popular şi că nu există prea multe astfel de programe de colectare. Atunci s-a aprins o scânteie: Marian s-a gândit să structureze el un astfel de proiect, să explice oamenilor beneficiile reciclării uleiului alimentar, să îl recicleze chiar el şi, cu ocazia asta, să părăsească viaţa corporatistă, devenind antreprenor. 
    • De la corporație la antreprenoriat. Un bilet doar dus

      În general, termenul de „corporație” este asociat unor cuvinte precum „câștiguri financiare peste medie”, „mediu de lucru sigur” și „statut social”. Ce te determină să părăsești o astfel de companie pentru a pune bazele propriei afaceri? Și, mai ales, cum îți gestionezi business-ul aflat la început când, pe lângă provocările de zi cu zi, ai de depășit și o criză financiară?

    • Cinci greşeli extrem de grave pe care le comit directorii

      Ne aşteptăm ca un CEO să greşească. Însă sunt unele erori care, pe termen lung, îl vor face să piardă teren în bătălia relaţiilor cu publicul. Relațiile publice necesită planificare strategică şi creativă, ca orice alt domeniu din zona business. Dar, spre deosebire de finanţe sau de cercetare, ca acest PR să funcţioneze are nevoie de directori carismatici, susţine jurnalista şi specialista în PR Jennifer Maloney într-un articol publicat pe site-ul fastcompany. Ea a alcătuit un inventar al erorilor grave comise de directori – fie ei de startup sau de corporaţie -, erori care i-au făcut să piardă teren în bătălia relaţiilor cu publicul.

    • Liderii din sistemul educațional internațional își aliniază eforturile

      Aflat la cea de-a zecea ediție, Microsoft in Education Global Forum 2014, din Barcelona, a găzduit peste 1100 de participanți, printre care s-au numărat cei mai inovatori lideri educaționali. Alături de autorităţi, lideri din ONG-uri şi corporaţii, din aproape 100 de țări au fost încurajați să își alinieze eforturile cu scopul de a produce schimbări pozitive în sistemul educațional global.

Recomandările editorilor