„Hobby-ul” ei este acela de a se lupta uneori cu morile de vânt, așa cum îi spun deseori cei din jur. Un „hobby” pe care l-a transformat în profesie. Iar aceasta presupune canalizarea tuturor energiilor pentru a aduce un pic de bine în viața semenilor.

Pe 19 decembrie, 19 mici actori urcă pe scena Teatrului Excelsior pentru a sprijini activitățile de îngrijire oferite gratuit copiilor de Fundația „HOSPICE Casa Speranței”. Spectacolul de teatru este realizat sub coordonarea părintelui diacon Nicolae Mogage de la parohia „Sf. Nicolae – Dintr-o zi”, începe la ora 19.00 și durează 40 de minute. 

La 25 de ani de la înființarea Fundației FARA, Soprana Felicia Filip, manager al Operei Comice pentru Copii (OCC), a devenit Ambasadorul  organizației și se alătură astfel Ambasadorului Regal al Fundației, Prințul Charles al Marii Britanii, și Prințesei Marina Sturdza.

Poveştile reuşesc să tămăduiască acolo unde raţiunea reuşeşte să vatăme. Tehnica fabulaţiei, despre care vom discuta la curs, poate fi utilizată ca metodă de stimulare a autovindecării, de aprofundare a conştiinţei de sine şi de dezvoltare a creativităţii. Este vorba de o metodă utilizabilă de oricine, pe cont propriu, fără vreo contraindicaţie, destinată menţinerii părţii creative a minţii noastre, una care tinde să se atrofieze dacă e neglijată în favoarea exerciţiului tiranic şi exclusivist al raţiunii…

Și-a început cariera în industria minieră, ca geofizician. Spune că a ales această „cale” din pasiune.
Pe un ton degajat, elegant, de gentlemen, îți mai spune că tot din pasiune a renunțat la...prima pasiune și apoi la alta și la alta, apoi a ales să fie cadru didactic.
Ești incitat să îl critici, să îl iei de gulerul alb-strălucitor al cămășii și să îl întrebi unde este consecvența, de ce a făcut un asemenea jumping cu profesia. În momentul în care continuă, vorbind și despre faptul că este fericit la București îți dai seama că ai de-a face cu nebunia izvorâtă  din acel frumos uman al deșteptăciunii rasate, care nu are de-a face cu deșteptăciunea nimicului.

Părinții discută constant cu copiii lor despre ce fac pe Internet și îi ajută să rezolve problemele din mediul online, însă în familiile moderne tatăl este, de obicei, cel care își asumă acest rol, în proporție de 60%.

65% dintre copiii care merg la şcoală vor avea joburi care astăzi nu există, spune o statistică întocmită de revista TIME. Ce e de făcut? Copiii trebuie pregătiți pentru viitor și învățați să facă față provocarilor lumii moderne, sau trebuie ținuți departe de tehnologie? Opiniile sunt diferite, iar deciziile părinților sunt dificile.

Felul în care copiii înțeleg și își însușesc realitatea înconjurătoare le determină viitorul. A se „limita” la părerea părinților, la a prietenilor, profesorilor ori mass mediei se pare că nu mai este nu mai este suficient...

Psihologii subliniază că presiunile moderne de a fi un părinte perfect, un soț model, de a întreține în paralel o carieră, permit părintelui din ce în ce mai puțin timp cu el însuși și conduc adesea la izolare emoțională sau așa-numita “depresie parentală”.  
Un studiu internațional arată că, în medie, mamele își acordă numai 17 minute pe zi doar pentru propriile nevoi. 

Peste jumătate dintre copiii români și-au făcut cont pe Facebook asistați de un părinte. Pe Facebook, copiii dau, cel mai des, like la postările prietenilor și vorbesc pe chat. Se remarcă o înclinație a adolescenților (peste 57%) să dea like la paginile brandurilor și ale vedetelor…Acestea sunt doar câteva dintre reperele unui studiu care a avut ca ”obiect” activitatea celor mici și a adolescenților pe Internet, în general.   
Conform studiului, 71% dintre părinți au declarat că își întreabă copiii ce produse să cumpere, iar 51% îi consideră pe cei mici foarte persuasivi. Și nu numai atât!

Învățământul profesional dă semne de revenire. La Brașov sau la Carei, la Sibiu sau la Alba Iulia, companiile s-au aliat cu profesorii în încercarea de a-i convinge pe copii că pot avea o meserie care să le garanteze un loc de muncă dacă aleg școala profesională.

Unii părinți consideră competitivitatea bună și o încurajează, motivul fiind fie autodepășirea forțelor proprii, fie că ea face parte din viață și e bine să se obișnuiască copiii cu ea. Alți părinți, dimpotrivă, văd competitivitatea ca pe o sursă de tensiuni și stres emoțional și cred că ea nu ne ajută să devenim mai buni, ci dimpotrivă! Însă, fie că o considerăm benefică sau nu, competitivitatea o trăim cu toții, și mari și mici și va trebui să ne obișnuim cu ea și să găsim instrumente să o integrăm și să știm cum îi facem față. În acest articol mă voi axa pe ideea de a fi primul din clasă. Cum e acest lucru din perspectiva părinților și cum se vede el prin lentila copiilor?

Orice părinte se pregăteşte pentru furia preadolescenţilor şi a adolescenţilor. Este o fază prin care trec aproape toţi copii, aşa că nu stârneşte mari îngrijorări, cere mai degrabă răbdare. Vârsta la care apar crizele de furie scade însă din ce în ce mai mult. Iar numărul copiilor preşcolari şi şcolari mic care au comportamente agresive, opoziţioniste sau provocatoare faţă de copii este în creştere. Am stat de vorbă cu prof. univ. dr. Geanina Cucu Ciuhan, directorul Minnie Psychological Center, pentru a vedea care sunt cauzele acestui fenomen şi cum ajutăm copiii să depăşească aceste probleme.

Sfârșitul verii și apropierea momentului în care reîncepe școala vine cu tristețe și griji pentru mulți copii și pentru părinții lor. Gata cu distracția și lipsa programului! Începe goana după rechizite și haine, panica temelor de vacanță încă nefinalizate, îngrijorarea legată de întârzierile de la prima oră și certurile despre poeziile încă neînvățate. Ce-i de făcut? Specialiștii în parenting ne sfătuiesc să-i pregătim pe copii din timp și să le acceptăm anxietățile.

Cu puţină vreme în urmă, un bărbat a fost arestat în România, după ce i-a cerut unei fetiţe de 8 ani fotografii pornografice pe Facebook. Copila de 8 ani avea cont pe reţeaua de socializare pentru şcoală, au spus părinţii. Acesta nu este însă singura ameninţare la care sunt expuşi copii pe internet. Am stat de vorbă cu medicul specialist în psihiatrie pediatrică de la clinica Hope Alina Panaete, pentru a ne explica cum ar trebui să funcţioneze controlul parental pe internet. Cum supraveghem copiii, dar şi când, cum şi cât ar trebui să îi lăsm să navigheze şi cum îi ferim de pericolele internetului.

Duminică, 21 August 2016, ora 11:00, în grădina TVR, cei mici sunt invitați la spectacolul de teatru interactiv ”Cenușăreasa”, din portofoliul Teatru la Cinema!

Femeile care au copii au ajuns să conducă businessuri din top Fortune 500, partide politice sau chiar națiuni. Și totuși, conceptul că femeia este cea care are grijă de copii și de casă, în timp ce bărbatul este responsabil de întreținerea familiei, pare a fi la fel de actual ca în urmă cu mii de ani. Devine o femeie mai puțin productivă când are un copil?

Vacanţa de vară, cea mai lungă vacanţă de peste an, este cel mai bun prilej pentru a lăsa copiii să petreacă mai mult timp cu bunicii. Asta în cazul în care se poate, bunicii sunt pensionari şi sunt dispuşi să aibă grijă de nepoţi pentru o perioadă de timp. De la ce vârstă laşi copiii la bunici, cât îi laşi şi care sunt recomandările psihologilor pentru o vacanţă pe placul tuturor.

Copilul vine pe lume înzestrat cu o curiozitate copleșitoare. El vrea să descopere, să înțeleagă, să exploreze și să absoarbă lumea din jurul lui, de care se miră necontenit. Nouă, părinților, ne place acea spontaneitate și poftă de viață, fiindcă ne reamintește că viața este intensă și că merită să o trăim prezenți și cu bucurie fiecare moment. Suntem fascinați de capacitatea de explorare a copilului și ne dorim să o păstreze vie pentru totdeauna. De multe ori, însă, constatăm că pe la vârsta de 5-6 ani el a pierdut undeva pe drum această curiozitate. Iar când ajunge la școală, învățarea devine un chin, discuțiile interminabile pe tema lecțiilor pentru acasă transformându-ne radical relația noastră cu el. Oare ce se întâmplă de copilul învață la un moment dat sa nu mai învețe? Are această pierdere a curiozității vreo influență asupra stimei lui de sine?

Plafonul de 3.400 de lei stabilit în cazul indemnizaţiei pentru creșterea copilului a fost eliminat, după ce Camera Deputaţilor a votat proiectul de lege adoptat deja de Senat. Legea urmează să fie promulgată de președintele Klaus Iohannis, în condițiile în care Ministerul Muncii nu a fost de acord cu această modificare.