La vârsta de cinci ani, un copil genial din oraşul muzicii, Salzburg, compunea piese pentru pian. Acesta era Wolfgang Amadeus Mozart. La fel, şi alte genii ale muzicii, cum ar fi Franz Liszt, Felix Mendelssohn, George Enescu, Frederic Chopin, Nicolo Paganini sau Camille Saint-Saëns, compuneau sau  interpretau piese muzicale la vârste fragede, când joaca este pentru alţii pe primul loc. Un laureat al Premiului Nobel pentru Literatură, indianul Rabindranath Tagore, a scris primul său poem la opt ani. Spaniolul Lope de Vega ţesea intrigile primei sale piese la 12 ani, iar Pablo Picasso îşi anunţa tumultul cromatic în primul său tablou, „El Picador Amarillo”, la vârsta de opt ani. Și lista poate continua. 

Dorința de a familiariza copiii și adulții cu grădinăritul și posibilitatea de a avea o alimentație sănătoasă chiar și în mediul urban este din ce în ce mai pregnantă atât la nivel mondial, cât și în România.

 “Am depus astăzi un proiect de lege care să elimine, plecând de la experienţele din ultima perioadă, riscurile de expunere excesivă şi inadecvată pentru copii".

Se scrie atât de mult despre inteligența emoțională, librăriile abundă în cărți de self help deja de ani de zile iar adulții înșiră mantre și considerații atât de înțelepte încât te-ai gândi că toate problemele de afect ne sunt rezolvate. Pe grupurile de mămici, urmând cărțile de parenting și diverși guru, toată lumea știe să identifice și să numească o emoție, să facă față unui tantrum (n.r. - criza de personalitate a copiilor) etc.

În mediul rural din România riscul de abandon școlar este de trei ori mai mare față de mediul urban, iar analfabetismul funcțional afectează peste 30% dintre copiii cu vârste între 7 și 12 ani.

Orice copil își începe "călătoria" prin viață cu un potențial incredibil: o gândire creativă cu ajutorul căreia începe să descopere lumea din jur, curiozitatea și dorința de a învăța cât mai multe lucruri prin joc. Din păcate, acest sistem de gândire este de cele mai multe ori erodat sau distrus complet prin practici educaționale convenționale în momentul în care copiii intră la școală.

Peste tot auzim despre echilibrul dintre viața personală și cea profesională. Sunt multe directive și sfaturi dar, sunt ele aplicabile și în viața reală?
Esențialul este ca, atunci când trecem prin diverse situații în viață, să găsim mereu soluții să ne facem viața mai frumoasă.
 

Are drept principal obiectiv educarea copiilor în direcția dezvoltării conșțiinței sociale și a înțelegerii relației de interdependență dintre membrii unei comunități. 

Numai unul din zece copii foloseşte servicii plătite de îngrijire în Estonia, Letonia şi România (toate cu 1%), în timp ce în cinci state mai mult de jumătate dintre copii beneficiază de astfel de servicii: Danemarca (79%), Suedia (70%), Olanda (56%), Germania şi Finlanda (ambele cu 52%).

Mulți părinți își doresc să aibă copii supradotați, fără să știe exact ce presupune acest lucru, fără să fie conștienți că acești copii cu un IQ de excepție au nevoi speciale – de creștere, educație și integrare socială. Există mitul că un copil supradotat va avea succes garantat în toate planurile vieții. Nimic mai departe de adevăr! Veți fi surprinși să aflați că 97% se ratează social.

Există o poveste despre un om care își dorea foarte mulți galbeni pentru a fi fericit și a face tot ce își dorește dar care a sfârșit stând pe grămada de aur, păzind-o și numărând-o și îngrijorându-se să nu scadă, fără a se mai bucura de fapt de ceea ce galbenii puteau face pentru el. Aceeași este și situația copilului înconjurat de jucării și alte obiecte dar care nu se mai poate juca cu ele, ci se plictisește sau e adesea nemulțumit.
 

În casa noastră se deschide rar televizorul, dar de pe la vreo șapte-opt ani ai fiului meu (cu aproape zece ani în urmă) se discuta intens despre tot soiul de gadgeturi, telefoane mobile, playstationuri, Wii, X-box, laptop și altele. Avertisment: aceasta este opinia unui părinte imigrant în țara digitală, care se adaptează zilnic erei și resimte ca efort ceea ce copiii noștri reușesc natural.

Nu toate mămicile îşi permit să stea mai mult de un an acasă cu bebeluşul lor. Unele îşi mai deschid mici afaceri sau îşi iau slujbe part-time, însă majoritatea sunt forţate, din motive financiare, să revină la serviciu. Aici apare problema: cu cine las copilul?

A început prin a se implica în cazuri individuale. Mai târziu, a văzut condițiile inumane în care erau tratați copiii cu afecțiuni onco-hematologice la Spitalul Județean din Constanța. Și nu a putut lăsa lucrurile așa.

Sunt un om pozitiv şi accept, cu destul de multă uşurinţă, provocările vieţii. Așa că știu că, atunci când se închide o uşă, se deschide o fereastră.
Nu mi-am încărcat niciodată copilul cu problemele mele. Nu l-am minţit, dar am avut grijă să împachetez frumos, în poveşti pe care ea să le înţeleagă, orice eveniment nou din viaţa noastră.

Studiile despre educația financiară a românilor arată că principala sursă de informații rămâne familia. Mai mult, aceștia consideră că sunt deja educați financiar dacă știu ce presupune DAE (dobânda anuală efectivă) sau dacă au o relație contractuală cu o bancă. Realitatea este cu totul alta, iar acesta este motivul pentru care BCR a început proiectul „Școala de bani”. 

Zilele acestea au fost create opt constelații ''pentru a încuraja mai mulți tineri să fie interesați de spațiu'', după cum a anunțat The Big Bang Fair, un salon dedicat științei, tehnologiei, ingineriei și matematicilor și destinat tinerilor, care a lucrat la acest proiect împreună cu societatea de astronomie a Universității din Birmingham.

Serbat la 6 decembrie, atât de Biserica Ortodoxă, cât si de cea Catolică, patron al Greciei, Rusiei, precum şi al multor oraşe din apusul Europei, Sfântul Nicolae este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii.   

Ea este chiar una dintre voluntarele care au salvat copiii din „spitalul groazei” din Siret. Da, teribilul spital de neuropsihiatrie pe care presa din lumea întreagă, zguduită de soarta micuţilor blestemaţi de soartă şi de statul român şi internaţi aici, l-a botezat „închisoarea îngerilor”.
Marcela O’ Connor, cea care conduce Fundaţia Umanitară „O Nouă Viaţă”,  este nominalizată la Gala Revistei CARIERE 2017 – Români care ne inspiră, la categoria "Întemeietorii de visuri". Pentru mai multe detalii și pentru a vota nominalizații din acest an, puteți accesa site-ul http://gala-cariere.ro/   

În ultimul timp a crescut brusc numărul plângerilor părinților pe tema încăpățânării copiilor. Și dacă mai demult părinții (sau măcar unul dintre membrii familiei) recunoșteau deseori că, de fapt, copilul lor este un răsfățat,acum acestei teme i se dă o bază ştiinţifică şi psihologică.