În urmă cu opt ani, știam foarte puține lucruri despre spitale, suferință și traseul unui bolnav de cancer de la diagnostic până la remisiune sau, în cazurile nefericite, la deznodământul tragic. Afli asemenea informații doar când tu sau cineva drag ție este direct implicat. În urmă cu opt ani, Maria Culescu era pusă în fața diagnosticului, iar drumul său anevoios către vindecare abia începea. Primul lucru pe care l-a învățat: timpul este cel mai important element în lupta cu cancerul, viteza de reacție este esențială în vindecare.
© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.
HopeLab este un loc interesant. Această organizaţie non-profit din Califormia realizează studii în domeniul jocurilor video şi creează jocuri video şi alte produse pentru copii bazate pe noile tehnologii. Numai că aceste jocuri nu le cer copiilor care le practică să stea pe o canapea în timp ce se uită fix la ecran şi anihilează războinici sau extratereştri. Scopul lor este mult mai profund: jocurile nu numai că îi motivează pe cei care le folosesc să îşi creeze obiceiuri sănătoase şi să fie mai activi fizic, dar îi şi ajută în lupta lor împotriva cancerului.
„Nu poţi fi niciodată prea mic, numai prea mare. Cel mai periculos lucru este momentul în care devii prea mare şi prea important în propria percepţie şi, practic, îţi pierzi utilitatea pentru alţi oameni din jur”, spune apăsat Katie Rizvi, fondatorul asociaţiei Little People și Temerarii, comunitatea adolescenţilor supravieţuitori de cancer.
Investiția de timp și energie în educație pentru sănătate și prevenire, astfel încât impactul situațiilor nefericite să fie redus cât mai mult posibil poate fi prevăzută oricând în planul de activităţi al unei companii. De exemplu, echipa HP din România a participat activ la un program intern de informare și prevenire care s-a transformat, prin efortul tuturor angajaților, într-o campanie de strângere de fonduri pentru colegi diagnosticați cu afecțiuni cronice.
Hospice Casa Speranţei, Wienerberger Sisteme de Cărămizi şi Habitat for Humanity România şi-au unit forţele pentru a face ca fiecare clipă să conteze pentru pacienţii suferinzi de boli incurabile şi pentru familiile acestora.
Fundația ERSTE a premiat joi, 27 iunie, 35 de organizaţii ale căror eforturi sunt îndreptate cu pasiune către integrarea persoanelor marginalizate în ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est (Austria, Bosnia și Herțegovina, Cehia, Croația,Kosovo, Macedonia, Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovacia, Slovenia și Ungaria).
După tată, bucureştean, după mamă, timişorean, Dr. Dan Mihail Stana a crescut până la 12 ani la bunicii din Beregsău, o localitate aflată la 15 kilometri de Timişoara. Rebel şi încăpăţânat, lipsit de autoritatea părinţilor care lucrau în Bucureşti, nu respecta programul impus de bunica dinspre mamă. Mânca doar când avea chef, se căţăra în copaci sau dispărea la gârlă. Bunicii erau oameni speciali, care trecuseră prin greutăţi inimaginabile pentru generaţiile actuale. Când au venit comuniştii la putere, prin '46-'47, le-au confiscat averea şi s-au trezit la treizeci şi ceva de ani că nu mai au nimic. Într-o zi a venit cineva noaptea la ora 1 şi le-a zis: „Până dimineaţă strângeţi ce aveţi într-o bocceluţă şi plecaţi”. Au fost deportaţi undeva pe malul Dunării. Au călătorit trei zile într-un vagon de vite, iar la destinaţie li s-a oferit un petec de pământ. Acolo au luat-o de la capăt. „Cu toate acestea, au rămas oameni normali, nu s-au ţicnit.” Înţelepciunea bunicilor i-a prins bine mai târziu: l-au învăţat să nu se pripească, să cântărească înainte de a lua o hotărâre.
„Un copil obişnuit, în niciun caz ieşit din comun, cu o copilărie fericită datorită unor părinţi minunaţi, care reuşeau să menţină în casă o atmosferă tihnită“, aşa îşi aminteşte doctorul Cătălin Costovici anii de şcoală. Medicul de 44 de ani, născut la Piteşti, spune că era un copil introvertit, mereu în căutare, dornic de prieteni, pe care îi păstrează şi acum. Atmosfera din casă era lipsită de tensiuni, poate cu excepţia celor provocate de neajunsurile specifice regimului comunist. „Alte timpuri, alte orizonturi, alţi parametri, când toate erau parcă mai aşezate. Masa de la amiază, sărbătorile care se ţineau în pofida vremurilor...
Efectele comunismului asupra elitelor din România, deficienţele sistemului medical, prevenţia cancerului la sân - au fost doar câteva dintre subiectele dezbătute miercuri seara, la Cafeneaua Antipa, cu ocazia lansării numărul de octombrie a revistei Cariere, în prezenţa publicului şi a celor doi invitaţi ai Danielei Oancea, oncologul Cătălin Nicolae Costovici şi chirurgul Dan Mihail Stana.
Sorin este un tânăr de doar 34 de ani. Viaţa nu a fost prea blândă cu el. Acum doi ani i-a dat o lovitură mult prea grea: cancer testicular (carcinom embrionar) cu determinări secundare pulmonare, cerebrale şi hepatice.
Avon Cosmetics România, în parteneriat cu Fundaţia Regina Maria, a lansat un program naţional prin care se doreşte depistarea precoce a cancerului la sân. Acest program face parte din „Campania pentru Sănătatea Sânilor”, prin care compania de cosmetice finanţează de zece ani proiecte de informare şi educare a femeilor cu privire la acest tip de cancer şi dotarea centrelor oncologice cu echipamente medicale moderne..
