Într-o perioadă în care ne grăbim şi „uităm” uneori de valorile adevăr şi dreptate, câteva dintre ideile interviului acordat în urmă cu ani în urmă revistei noastre de Neagu Djuvara sunt capabile să ne facă să ne oprim din goana nebună de zi cu zi şi... să tragem aer în piept. Să ne aducem aminte că societatea românească are oricând ceva bun de arătat, aşa cum spunea profesorul: talentul artistic şi cel intelectual.

Lideri pentru lideri! Este proiectul drag nouă, realizat pentru ediția revistei Cariere cu numărul 200, în care am vorbit cu câţiva dintre liderii care apar rareori în spaţiul public. Sunt cei care tac şi fac. Oameni care au puterea de a ne convinge să privim în viitor, mai realişti şi decişi să schimbăm şi noi ceva, în bine. Și pentru că mâine unul dintre acești lideri aniversează împlinirea unei vârste frumoase, vă propunem să citiți articolul al cărui protagonist este.

De curând, un director executiv ce urma să fie promovat în poziţia de lider al companiei sale – o companie globală, listată la bursele de valori internaţionale – m-a rugat să îl sfătuiesc şi să îi arăt cum să fie eficient în postura de CEO proaspăt numit. I-am oferit cinci recomandări:

Comunicarea este un proces constant care nu se întâmplă doar prin vorbe, ci şi prin limbaj non-verbal sau chiar prin fapte. Uneori acest lucru ne avantajează, alteori nu. De exemplu, atunci când o persoană ne face curte, iar noi „îi dăm de înţeles” că nu ne interesează, ne face lucrurile mai simple, alteori însă, în special în relaţiile profesionale, le complică. Acest articol este despre cum comunicăm prin fapte fără să ne dorim. De ce este important pentru un lider?

De foarte, foarte multe ori în timpul primelor ore de discuții libere sau de coaching cu manageri, ceea ce se desprinde, într-un fel sau altul, este ceva de genul „Fix them, I’m OK!” De ce? Pentru că li se pare că este ceva „un pic” în neregulă cu ceilalți, cu echipa și, într-o foarte mare măsură, chiar au dreptate!

Probabil că abia acum te-ai întrebat de câte ori începi o propoziţie cu „Eu am făcut…” sau „Eu mă simt...”. Ei bine, specialiştii au demonstrat că acest amănunt, aparent minor, spune mai multe despre noi decât ne închipuim, potrivit cercetătorilor de la Universitatea din Texas, citaţi de The Wall Street Journal. Adesea, cei care folosesc „Eu” se gândesc mult la ei înşişi. Dar pot avea şi o conştiintă de sine dezvoltată sau o nesiguranţă de sine.

Sectorul economic va înregistra o creştere de 30% în următorii trei ani, conform unui studiu realizat de ABSL România. În urma acestui studiu, Asociaţia Liderilor din Domeniul Serviciilor pentru Afaceri şi-a anunţat pilonii strategiei  sale de dezvoltare pe piaţa locală în cadrul primei conferinţe anuale intitulată Industria Serviciilor pentru Afaceri-Parteneriat pentru viitor.

Dacă ești creativ, un tânăr antreprenor sau programator, la Brașov vei avea ocazia să arăți care sunt cunoștințele tale în aceste domenii și ce invenții noi mai ai. Între 25 și 27 octombrie, la Coresi Business Park se va da startul inovării în cadrul Startup Weekend Brașov.

Înainte ca Daniel Goleman să popularizeze și să aprofundeze acest subiect, ideea de inteligență emoțională a fost de fapt desprinsă din teoria inteligențelor multiple, care îi aparține lui Howard Gardner. Mai exact, pe la jumătatea secolului trecut, câțiva reputați psihologi sociali, printre care R.J. Sternberg și P. Salovey, au încercat să creeze o imagine mai largă asupra inteligenței și au reinventat-o pe considerentele necesităților pentru reușita în viață. Astfel, s-a ajuns să fie mult mai apreciată acea inteligență „personală” sau emoțională.

„Lideri pentru Justiție” este un program gândit cu scopul de a dezvolta potenţialul de lideri al tinerilor jurişti care îşi doresc să contribuie la reforma justiţiei în România. În primele 4 ediţii ale programului, 75 de tineri jurişti au fost pregătiţi pentru a-şi dezvolta în mod optim abilităţile de leadership şi management al proiectelor, precum şi pentru a-şi însuşi cunoştinţe aprofundate despre democraţie, statul de drept şi etica profesională. 

Numărul 200 al revistei Cariere, dedicat în totalitate liderilor şi leadershipului, a fost sărbătorit ieri, 30 septembrie, într-o ambianţă selectă la Jubilé Ballroom Primăverii. Cum era de aşteptat, s-a vorbit despre cum discernem un lider fals de unul adevărat, cum să sancţionăm demagogia, ce sacrificii trebuie să facem pentru a deveni lideri noi înşine şi care sunt ingredientele de care avem nevoie pentru un leadership autentic.

În speranţa că şi voi apreciaţi la fel de mult poveştile despre români valoroşi, pe cât ne place şi nouă să scriem despre ele, din convingerea că performanţa şi leadershipul nu sunt vorbe lipsite de conţinut, am adunat şi în ediţia cu numărul 200 o galerie de portrete în proiectul editorial „Lideri pentru lideri”.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Literatura predată în şcolile de afaceri a subliniat de mult timp cât de importante sunt asumarea de riscuri şi încurajarea eşecurilor inerente evoluţiei în ritm rapid. Numai că, în lumea reală a indicatorilor trimestriali, acceptarea eşecurilor a rămas, în majoritatea cazurilor, la nivelul unei fraze aruncate într-o doară, de dragul efectului, în cuvântările CEO-ului. La Public Broadcasting Service Digital, divizia digitală a televiziunii PBS, am trecut dincolo de vorbele goale corporatiste şi am cerut fiecărui angajat să înregistreze eşecuri. Rezultatul? Am transformat un brand venerat, dar cu o moştenire ce nu mai permitea succesul comercial, într-un lider digital.

Galileo Galilei spunea: „Nu poţi învăţa pe nimeni nimic. Îi poţi doar ajuta pe oameni să se descopere”. Acum 400 de ani, omenirea auzea un principiu important azi în leadership. Altfel spus, după ce nevoile de recunoaştere se epuizează, înţelegi că filosofia în leadership este despre a le oferi suport celor din jur să se descopere şi să „strălucească”. Pentru că nu îmi propun să vă învăţ eu acum, aleg să vă spun o poveste...

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Oamenii se simt atraşi în mod special de aceia de la care aud reproduse, ca în efectul de ecou, aceleaşi lucruri de tot felul în care ei cred deja. Atunci când le sunt prezentate informaţii care le confirmă credinţele, mulţi oameni trăiesc experienţa unui influx de dopamină, ca şi cum ar mânca ciocolată sau s-ar fi îndrăgostit. Pe Facebook, oamenii dau click pe „unfriend” pentru a se detaşa de cei cu vederi politice diferite de ale lor, iar pe Twitter sunt followeri ai unor oameni care sunt exact ca ei.

Când realizezi că managerii buni au o „rădăcină” de excelenţă ce poate fi descoperită mai repede, mai „altfel”? Exact atunci când spargi tiparele şi introduci un program inedit de pregătire şi dezvoltare profesională. REŢETA: Un departament de HR cu apetit pentru gândirea out of the box, plus orientare către rezultat şi capacitatea de a proiecta paşi bine gândiţi.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Trăim într-o eră a autoglorificării, în care faima este egalată automat cu succesul, iar obiceiul de a te referi la propria ta persoană a devenit o normă acceptată. Drept urmare, oamenii sunt încurajaţi să se „umfle în pene” până când se simt plini de o încredere în ei înşişi care este de-a dreptul alarmantă. Lăudăroşenia şi manifestarea instinctului de „mascul Alfa”, susţine Tomas Chamorro-Premuzic, profesor de psihologie aplicată în business, sunt confundate adesea cu priceperea şi eficienţa – măcar pentru o vreme.

„Conștiința că ți-ai făcut datoria la vremea ta și că nu ai înșelat speranțele semenilor tăi este, în sine, o experiență plină de satisfacții și o realizare magnifică”, spune Nelson Mandela în cartea sa „Conversaţii cu mine însumi″.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Fiecare dintre noi a auzit o versiune sau alta a acestei povestiri: un lider plin de încredere în forţele proprii şi foarte charismatic creează un succes în afaceri atât de fulminant, încât pare că a scăpat de sub control. Presa nu se mai satură să scrie despre el, iar consumatorii abia aşteaptă să cumpere produsele pe care compania le lansează sub conducerea lui. Directorii din board-ul companiei şi acţionarii, încântaţi de „călătoria” ameţitoare în care i-a îmbarcat acest lider, se mulţumesc să se uite în altă parte atunci când unele dintre clovneriile sale sunt uneori un pic prea ... neconvenţionale.

De luni până vineri, la Muzeul „Grigore Antipa”, copiii cu vârste cuprinse între 8 și 12 ani, sunt așteptați la ultimul modul al programului „Aventura Dezvoltării”, să își exercite abilitățile de antreprenori.