Cea mai mare reţea de socializare a anunţat pierderi de 157 milioane de dolari pentru trimestrul al doilea din cauza compensaţiilor plătite către acţionari. Veniturile au urcat cu 32%, la peste 1,1 miliarde dolari, însă analiştii au remarcat că ritmul de creştere al companiei s-a domolit. Numărul de utilizatori a trecut de 950 milioane pe lună, iar joi acţiunile firmei la bursa din New York au atins un nou minim.
La mai puţin de două luni de la prima locaţie deschisă în provincie, Pizza Hut Delivery inaugurează o nouă unitate de livrări la domiciliu, la Cluj-Napoca.
UPS, cea mai mare companie de curierat din lume, prezentă şi pe piaţa din România, anunţă pentru trimestrul doi venituri de 13,3 miliarde dolari, în creştere uşoară faţă de 13,1 miliarde dolari înregistrate în aceeaşi perioadă a anului trecut. Profitul companiei în T2 a fost de 1,79 miliarde dolari, faţă de 1,75 miliarde dolari înregistrate de UPS în al doilea trimestru din 2011.
Dan Vidraşcu şi Marin Vidraşcu sunt doi manageri tineri şi curajoşi, care nu se tem să vorbească despre greutăţile pieţei editoriale din România, despre strategiile de vânzări şi măsurile legislative care se pot lua în folosul cărţilor. Cei doi manageri de la editura Litera ne-au explicat cum arată industria de carte de la noi şi care sunt perspectivele din anii ce vor urma.
Potrivit Agenţiei Naţionale pentru Ocuparea Forţei de Muncă (ANOFM) sunt înregistrate 10.220 de locuri de muncă vacante, până pe 19 iulie, din care 825 sunt adresate persoanelor cu studii superioare. În topul judeţelor cu cele mai numeroase posturi scoase la concurs conduce Cluj, urmat de Bucureşti, Iaşi şi Timiş. La polul opus, în Galaţi, Mehedinţi şi Caraş-Severin sunt cele mai puţine joburi disponibile.
Ai un loc de muncă în care te simți bine, faci lucrurile din plăcere, performezi la un nivel care este pe placul managementului, dar, din păcate, nu ești mulțumit de salariul pe care îl primești. Iată în continuare o serie de motive care au generat această stare de fapt.
Dacă vom întreba mai mulţi angajatori ce tip de angajaţi îşi doresc să atragă în companie, marea majoritate vor spune că îşi doresc angajaţi valoroşi, recunoscuţi pe piaţă ca fiind buni profesionişti în domeniul lor. Cu alte cuvinte, angajabili.
Luni seară a avut loc prima ediție a emisiunii Jurnal de leadership, talk-show săptămânal marca revista Cariere și găzduit de Radio Lynx. Ediția de debut a avut-o ca invitată pe Alis Anagnostakis, Partener al companiei de coaching și training Mind Learners.
A scris primul său program în BASIC la 9 ani, este autorul unei cărţi despre AJAX şi PHP, Building Responsive Web Applications, tradusă în opt limbi, printre care şi chineza. În 2004 a înfiinţat eXigo, o agenţie de webdevelopment, după doar doi ani a demarat întâlnirile GeekMeet pentru ca mai apoi, în 2007, să dezvolte jobberBase, engine-ul din spatele Jobber.ro, un portal cu anunţuri de locuri de muncă în IT. La 29 de ani, Filip Cherecheş-Toşa este unul dintre cele mai sonore nume din businessul online.
Eşti îngrijorat cu privire la un posibil deficit de succesori în business? Te întrebi cum să „trezeşti la viaţă” potenţialul din talentele companiei? Atunci este timpul să extinzi programele de leadership dincolo de „vedetele” organizaţiei.
De câţiva ani buni se tot vorbeşte şi se scrie literatură pe această temă, lupta pentru talente, atragerea talentelor… Subiectul rămâne actual şi, mai mult decât atât, devine din ce în ce mai dureros – mai ales pentru companiile care pur şi simplu nu reuşesc să atragă cantitatea necesară de candidaţi cu potenţial.
Angajații conduc în companiile din România, aceștia fiind mult mai critici și pretentioși decât în trecut atunci când aleg compania la care vor lucra, potrivit primei etape a studiului „Cei mai iubiți angajatori din România”, realizat de Danone România, Mercury Research și Inspire Business.
Mi-aș dori să am lânga mine oameni maturi, care fac ceea ce spun! Mi-aș dori să văd că managerii mei nu caută scuze, ci vin cu soluții la mine!
Cam așa își exprimă în câteva cuvinte un director dorința lui de a lucra cu manageri maturi. Și când spun maturi, nu mă refer la senioritatea vârstei (pentru că sunt mulți oameni care sunt în vârstă, dar nu sunt neapărat și maturi), ci la maturitatea managerială.
Ideea articolului mi-a venit pornind de la o discuţie în care am sesizat că şi eu şi ceilalţi participanţi aveam tendinţa de a ne construi această imagine a unor „oameni cu probleme”, ne lăsam prinşi de problemele proprii. Da, sunt situaţii în care problemele ne copleşesc şi sunt momente în care ne lăsăm „furaţi” de acestea, ne pierdem în probleme reale sau uneori create chiar de noi.
Cu toții încercăm să profităm de impactul pe care social media l-a căpătat și de faptul ca internetul devine un mediu din ce în ce mai puternic de promovare și interacționare cu clienții. Conform studiului Media Fact Book 2012, digitalul a devenit al doilea mare canal de promovare la care companiile apelează, investițiile totalizând 34 mil. euro. Și atunci ce putem face pentru a crea un brand awareness puternic, care să ne aducă venituri mai mari?
Criza nu a diminuat apetitul doctorilor români de a-şi căuta joburi mai bănoase peste hotare.
Cu toate că în cele mai multe domenii românii au tendinţa de a-şi conserva jobul actual, situaţia nu pare să se confirme în sistemul de sănătate. Atât medicii tineri, cât şi cei cu zeci de ani de experienţă se declară extrem de interesaţi să meargă să muncească peste hotare.
Tot mai frecvent managerilor li se spune că trebuie să facă coaching cu angajații lor. Coachingul este la momentul de față (din perspectiva mea) un cuvânt foarte des folosit. Majoritatea celor cu care interacționez folosesc cuvântul coaching, au informații multe despre importanța coachingului, însă puțini știu și practic cum funcționează și ce impact are în rezultatele de business. Pentru foarte mulți manageri, coachingul este ceva frumos, “nice to have”, “dar noi încă nu am ajuns la acel nivel de sofisticare, ca să lucrăm în zona asta soft”.
”Abia aștept să ajung manager!” Sunt sigură că mulți dintre noi și-au spus, măcar în minte, această propoziție de câteva ori. Abia așteptăm acel prim moment când vom trage aer în piept, ne vom ridica un pic nasul și ne vom uita cu alți ochi la vechii colegi.
La opt ani asculta Carlos Gardel, Edith Piaf şi Maria Tănase. A făcut o şcoală de muzică, dar părinţii au sfătuit-o să urmeze o carieră mai sigură. Femeia a avut curajul să renunţe la jobul din bancă, chiar dacă acesta îi asigura un statut destul de confortabil în societate, ca să-şi trăiască visul de a cânta. Succesul nu s-a lăsat prea mult aşteptat şi acum are destule concerte în cluburile din Capitală. Este vorba despre Izabela Barbu.
Managementul talentelor este un subiect arzător în contextul ultimilor doi ani, mai ales că studiile de specialitate ne arată că disponibilitatea tot mai redusă a talentelor afectează din ce în ce mai mult performanţa business-urilor deopotriva globale şi locale, afectând profitabilitatea. Prin urmare, cum facem să identificăm şi să atragem în companie talentele de care avem nevoie, conştienţi fiind de faptul că nu sutem singurii care îi ofertează?
