Skip to main content

venituri

    • Cum poate susţine o comunitate vânzările?

      Organizațiile, companiile au înțeles că astăzi modalitățile tradiționale de a vinde nu mai sunt suficiente. Este nevoie de o investiţie în branding, PR și community building. În ce măsură contribuie cea de-a treia componentă la vânzările organizației? Sau, mai degrabă, cum te bucuri de acea comunitate specială, formată pe baza plăcerii interacţiunii cu un brand, astfel încât să obții venituri de pe urma sa?

    • Parlamentul European: Sclavii moderni ai Europei aduc interlopilor venituri de 25 miliarde de euro

      Estimat la 25 miliarde de euro pe an, traficul de ființe umane a devenit o industrie profitabilă în Europa. În conditii de sclavie modernă în Europa trăiesc astăzi aproape un milion de oameni, au calculat experții Parlamentului European. Rândurile sclavilor sunt îngroșate în principal de femei și fete, care sunt forțate să se prostitueze, sunt puse la munci grele sau obligate să comită infracțiuni.

    • Câştigul salarial mediu net a scăzut în august la 1.600 lei

      Câştigul salarial mediu nominal net a scăzut în luna august cu 31 de lei față de luna precedentă, atingând valoarea de 1.604 lei. Cele mai mari venituri le-au obținut persoanele care lucrează în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, de 3.948 lei, iar cele mai mici cei  din industria hotelieră şi restaurante, de 884 lei, potrivit informațiilor publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS).

    • Veniturile din digital ale companiilor de media vor depăşi veniturile din zona tradiţională până în 2015

      Veniturile companiilor de media şi divertisment provenind din zona digitală vor depăşi curând nivelul de 50% în raport cu cele tradiţionale, se arată în studiul Ernst & Young - Digital agility now! Creating a high-velocity media and entertainment organization in the age of transformative technology. În prezent, veniturile provenind din zona de digital se cifrează, în medie, la 47%, iar respondenţii consideră că, până în 2015, acestea vor depăşi 57% din totalul veniturilor, digitalul devenind astfel noua normă a industriei şi sursa majoritară de venituri pentru companiile de media şi divertisment.

    • Rețeta belgiană contra evaziunii: Sancțiuni drastice și informatizarea veniturilor

      Un sistem informatizat care centralizează toate veniturilor, controale periodice, sancțiuni drastice și educarea contribuabililor. Acestea sunt măsurile prin care Belgia ține în frâu evaziunea fiscală, un model care ar putea fi aplicat și în România.  Cu toate acestea,  Beatrice Man, atașat economic și comercial în cadrul Ambasadei Belgiei la București, este convinsă că nu există vreo țară în care fenomenul să fi fost eradicat în totalitate. Doar proporțiile sunt diferite, după cum ne-a spus oficialul, în cadrul unui interviu acordat pentru Income Magazine.

    • Evaziune fiscală la Apple : zeci de miliarde de dolari. Vezi cum a reușit

      Dacă pentru europeni informația nu reprezintă o surpriză, americanii au descoperit micile secrete ale uneia dintre cele mai prestigioase dintre companiile lor. Apple practică evaziunea fiscală grație unui mecanism complex, care-i permite să nu plătească nimic pentru profiturile realizate în străinatate. Suma este colosală, situându-se undeva între 40 și 70 de miliarde de dolari începând din 2009.

    • Top 10 cele mai bune și cele mai rele joburi în 2013

      CareerCast.com, un site specializat în resurse umane, a realizat un top 200 al celor mai bune, respectiv al celor mai rele locuri de muncă în funcţie de cinci criterii: cerințele fizice, mediul de lucru, venituri, stres și perspectivele de angajare. Pentru a realiza clasamentul, firma a folosit în special date de la Biroul de Statistică a Muncii.

    • Problemele majore cu care s-a confruntat sectorul financiar din Zona Euro se apropie de sfârşit

      Conform previziunilor Eurozone Financial Services Forecast, deşi anumite situaţii problematice localizate nu sunt excluse, problemele majore cu care s-a confruntat sectorul financiar din Zona Euro par să se apropie de sfârşit. Se estimează că mulţi dintre indicatorii cheie din sector vor reintra pe o creştere modestă în următoarele 18 luni şi în special băncile ar trebui să poată redemara creditarea şi, astfel, să sprijine relansarea economică din 2014.

    • Care sunt diferențele salariale între femei și bărbați în România

      Subiectul diferențelor de orice fel dintre femei și bărbați este unul mereu actual și totodată vechi … dintotdeauna. Doar că, între timp, a suferit diverse interpretări, a fost ajustat, au existat “revoluții” și cu toate am încercat să demitizăm preconcepțiile apriorice.

      Îngustând aria de referință și trecând în mediul business, realitatea diferențelor salariale dintre femei și bărbați probabil că nu mai este o noutate pentru nimeni, indiferent de variabilele pe care le luăm în calcul (zona geografică, țară, domeniul de activitate, poziția, experiența etc.). Totul este unanim și generalizat, clar și evident: bărbații sunt mai bine platiți și recompensați pentru munca lor.

    • Factura incompetenţei. Deciziile care au dus Tarom în vrie

      Când Malev, compania aeriană naţională a Ungariei, a dat faliment, PIB-ul ungurilor s-a prăbuşit trimestrial cu 4% până la 8%. Falimentul Malev a redus exporturile de servicii şi a mărit importurile ţării. În cazul României, dincolo de dispariţia serviciilor aeriene ale companiei naţionale, Tarom probabil că nu va avea efecte la fel de dezastruoase, însă o diminuare a Produsului Intern Brut trebuie avută în vedere. Ne permitem această pierdere?

    • De unde vrea Guvernul să scoată 2 miliarde de euro

      O serie de ţări, inclusiv România, au încercat să facă apel la bogaţi rugându-i să pună umărul la greutăţile crizei. Spania a reinstituit taxa pe marile averi anulată înaintea crizei, iar în SUA senatorii se opun din răsputeri „legii Buffett”, care ar mări cota impozitului pe venit în cazul milionarilor. Pentru moment, capitaliştii şi latifundiarii români pot răsufla uşuraţi. Spunem pentru moment pentru că, deşi o lege similară ca esenţă a fost respinsă de către deputaţi, proiectul suprataxării marilor averi nu a dispărut din programul de guvernare al premierului Victor Ponta.

    • Tinerii români sunt mai deschişi către antreprenoriat comparativ cu restul europenilor

      79% dintre tinerii români sub 30 de ani au o atitudine pozitivă faţă de munca pe cont propriu, iar 3 din 10 români se văd deschizându-şi propria afacere, potrivit rezultatelor studiului de percepţie şi interpretare „Antreprenoriatul în România în 2012 şi spiritul antreprenorial în Europa”, prezentat marți 5 martie de Amway și realizat de compania de cercetare GfK Nürnberg, Germania şi Centrul pentru antreprenoriat al Universităţii Ludwig Maximilian din Munchen în 16 state europene.

    • Cum a scăpat un gigant din IT de plata unor taxe de miliarde de dolari

      Companiile care desfășoară afaceri de miliarde și obțin profituri pe măsură găsesc tot felul de modalități prin care reușesc să evite plata unor impozite mari, astfel încât cea mai mare parte a câștigurilor să rămână la dispoziția acestora. Un exemplu în acest sens îl reprezintă gigantul IT Google, care a evitat anul trecut cheltuieli de aproximativ 2 miliarde de dolari în contul taxelor aferente unor venituri de 9,8 miliarde de dolari obţinute în Europa şi transferate în Insulele Bermude.

    • Românii vor un al doilea job pentru a-şi suplimenta veniturile. Află care sunt poziţiile vacante cu jumătate de normă

      Un singur loc de muncă nu îi mai multumeşte pe 12% dintre românii care au participat la cel mai recent studiu realizat de BestJobs.ro. Astfel, aceştia au mărturisit că deşi au un job cu normă întreagă, vor să îşi găsească încă un job ce le-ar permite să lucreze part time sau de acasă, pentru a câştiga mai mulţi bani.

    • Goana după hrană - ultima criză mondială

      Imaginaţi-vă că o pâine ar costa 10 lei, un kilogram de carne de pui 50 de lei şi un kilogram de morcovi 30 de lei. Asta în timp ce veniturile populaţiei rămân aceleaşi. O criză a alimentelor în anul 2012 nu va fi la fel ca foametea din 1946, când românii erau nevoiţi să mănânce papură sau coajă de copac, ci va însemna scumpirea constantă a produselor alimentare până la preţuri prohibitive. Aceasta este „foametea” secolului 21. Noua criză mondială, pe care omenirea ar putea-o traversa în anii ce vin, pe măsură ce seceta pune stăpânire pe agricultura lumii.

Recomandările editorilor