© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Retailerul online de îmbrăcăminte şi încălţăminte Zappos este adesea în avangarda politicilor de resurse umane noi şi neobişnuite. Compania a fost cea care a lansat politica „plăteşte-i pe angajaţi ca să plece dacă vor” – prin care se oferă să le plătească o anumită sumă celor care vor să plece, pentru a reduce fluctuaţia de personal, şi mai ales, pentru a se asigura că noii angajaţi care simt că nu se „potrivesc” în organizaţie sunt stimulaţi să plece mai devreme – politică adoptată ulterior de Amazon, care a achiziţionat Zappos în 2009. Iar acum Zappos abandonează politica postării anunţurilor de joburi libere, conform anunţului făcut de Stacy Donovan Zapar, Social Recruiting and Employer Branding Strategist la Zappos. Politica„abandonării postării de joburi” aminteşte de o eră mai timpurie. Aşa cum spune Zapar, „este recrutare «de şcoală veche», înnoită şi împrospătată”.

Procesul de selecție este o realitate organizațională pe care orice companie activă îl desfășoară, cu care se confruntă și, uneori, din cauza căruia eșuează. Probabil că nu există manager într-o companie care să nu se fi confruntat vreodată cu un angajat de care să nu fie mulțumit.