Rada Suprema a Ucrainei, parlamentul tarii, a aprobat in prima lectura proiectul de lege privind sanctiuniile. In virtutea acestui act normativ, Kiev poate interzice transportul gazelor rusesti in Europa, asa cum a avertizat, de altfel, premierul Arsenie Yatseniuk. Expertii in domeniu nu cred insa ca liderii ucraineni vor lua o astfel de decizie. In orice caz, nu inainte ca europenii, principalele victime ale stoparii tranzitului, sa-si asigure necesarul de carburant pana la organizarea altor surse de aprovizionare. Totusi, ce se va intampla daca si cine va avea de castigat?

A izbucnit, cu adevarat, un al doilea razboi rece?, se intreaga Robert Legvold in Foreign Affairs. Nu chiar, raspunde autorul articolului, grabindu-se, in acelasi timp sa sublinieze ca deteriorarea dramatica a relatiilor dintre Rusia si Occident merita, pe deplin, sa fie catalogata drept razboi rece. Spunand lucrurile pe nume, trebuie sa recunoastem ca, indiferent de cum se va incheia criza din Ucraina, relatiile nu vor mai reveni niciodata la normalul de dupa 2008.

Polonia si-a propus sa construiasca un nou canal la Marea Baltica pentru a ocoli portiunea de coasta, aflata sub controlul Rusie. Potrivit publicatiei britanice The Telegraph, Varsovia incearca, astfel, sa scape de dependenta fata e vecinul sau.

Statele Unite si Uniunea Europeana si-au depasit divergentele si au adoptat sanctiuni impotriva Rusiei. Punandu-se de acord in privinta acestor masuri menite sa-l pedepseasca pe presedintele Vladimir Putin pentru ce a facut din Ucraina, Occidentul s-a gandit oare cum vor evolua lucrurile in cazul in care sanctiunile vor avea efectul scontat? 

Nici nu stii daca sa razi sau sa plangi, intrebandu-te iar si iar cum se va termina criza din Ucraina si, fireste, ce se va intampla cu relatiile dintre Rusia si Occident, care astazi par deteriorate in mod iremediabil. Presedintele Vladimir Putin a semnat astazi un decret prin care se autorizeaza folosirea anumitor masuri economice cu scopul asigurarii securitatii nationale.

Economia mondiala se va indrepta spre catastrofa, in cazul in care Occidentul va inaspri la maxim sanctiunile impotriva Rusiei: pretul la petrol va depasi 200 de dolari/baril, gazele naturale se vor scumpi in Europa, iar PIB-ul marilor tari dezvoltate din UE va pierde intre 2,4% si 3,5%, se arata intr-un raport al companiei britanice de consultanta Oxford Economics.

Europa trebuie sa-si deschida buzunarele pentru  apararea continentului, afirma Times, intr-o analiza privind transformarile pe care trebuie sa le opereze Alianta Nord-Atlantica pentru a impiedica interventiile ilegale ale presedintelui Vladimir Putin.

Paladiul, singului dintre metalele prețioase care nu s-a lăsat afectat de suișurile și coborâșurile afișate de aur pe parcursul săptămânii trecute, și-a continuat ascensiunea, marcând, la mijlocul intervalului de referință, cea mai ridicată valoare începând din 23 februrie 2001, de 889,30 dolari/uncie.

Uzina de la Togliatti a constructorului rus Avtovaz (Lada), companie care va trece sub controlul Renault, a demarat producţia modelelor Logan II şi Sandero II, au anunţat surse ale fabricantului auto francez, citate de cotidianul La Tribune.

Așa cum a promis, Gazprom a introdus, începând de luni dimineață, regimul de plată în avans la gazele naturale destinate exclusiv Ucrainei. Asta înseamnă că țara vecină Rusiei va primi volumul de carburant pe care îl plătește. Deocamdată, Moscova nu a vorbit de o stopare a livrărilor către Ucraina. În ceea ce privește Europa, ea nu este afectată, șeful Gazprom declarând că, în cazul apariției unor probleme cu aprovizionarea, întreprinderea sa va spori transportul de gaze prin conducta Nord Stream.

Viitorul Rusiei, dar şi al Belarus, se decide în Ucraina, susţine şeful centrului american de studii strategice Stratfor, George Friedman.

Prin vocea comisarului pentru energie, Gunter Oettinger, Bruxelles a anunţat luni că Ucraina şi Rusia au ajuns la o înţelegere privind modul de rezolvare al conflictului lor legat de factura la gazele naturale. Pe scurt, Kiev ar urma să plătească 2 miliarde de dolari până joi, astfel încât vineri să fie organizate negocieri vizând reducerea preţului la carburantul livrat de Gazprom. Cotidianul Kommersant afirmă însă că Ucraina nu recunoaşte datoria sa la gaze şi, prin urmare, nu va achita nimic. Între timp, Bruxelles a elaborat o nouă strategie de securitate energetică, menită să reducă dependenţa UE de gazul şi petrolul importate din Rusia.

Semnarea contractului de 30 de ani privind livrarea de gaze ruseşti în China, document aflat în discuţii de mai bine de un deceniu, nu va avea loc nici cu prilejul vizitei preşedintelui Vladimir Putin la Shanghai, nici în viitorul apropiat, scrie Financial Times, citând declaraţia unui purtător de cuvânt al companiei Petrochina.

Rezervele de petrol și gaze naturale ale Crimeei, trecute împreună cu fosta peninsulă ucraineană în componența Rusiei, ar putea aduce Moscovei zeci de miliarde de dolari, iar Ucrainei, spulberarea tuturor speranțelor de dobândire a independenței energetice, scrie New York Times (NYT). Până în prezent, cele mai optimiste estimări privind resursele platoului Crimeei nu au depășit 40 de miliarde de dolari.

Rusia ar trebui să recunoască rezultatul referendumurilor pentru independenţă a regiunilor ucrainene? Şi, mai ales, să le accepte în componenţa ei? Întrebări la care încearcă să răspundă, într-o amplă analiză, publicaţia Vzgliad.

Ruşii s-au debarasat de rublele lor, cumpărând, în luna martie, un volum de dolari şi euro nemaîntâlnit în ultimii patru ani, arată ultimele date statistice ale Băncii centrale a Rusiei.

Government Pension Fund Global (GPFG), fondul suveran al Norvegiei, cel mai mare din lume, pierde din investițiile în obligațiuni rusești. În primele trei luni ale anului, titlurile de stat emise de Rusia au adus un venit negativ de aproape minus 10%, scrie cotidianul RBK Daily.

În Rusia, din Ucraina, au fost transferate cel puţin 32 de miliarde de dolari, a declarat procurorul general al Ucrainei, Oleg Mahnitski, într-un interviu acordat cotidianului britanic Financial Times.

Rusia nu vrea să trimită trupe în Ucraina, nici să anexeze teritorii, iar când fac astfel de afirmații, Putin și Lavrov nu glumesc. Dar logica evenimentelor din Ucraina a distrus, practic, toate șansele Moscovei de a nu recurge la ultima metodă ce i-a mai rămas pentru stingerea incendiului din țara vecină – forța, scrie publicația Vzgliad.

Rusia priveşte cu speranţă spre China, mizând pe o colaborare avantajoasă cu marele vecin asiatic, privit drept un atuu economic în conflictul dintre Kremlin şi Occident. Experţii ruşi spun însă că Moscova nu trebuie să-şi facă prea mari iluzii.