Multi directori vin sa-mi vorbeasca la finalul conferintelor si imi cer lamuriri in privinta afirmatiei: „Cu totii trebuie sa fim lideri”.

Problemele ne fac un serviciu. Problemele implica posibilitati. Ne ajuta sa ne dezvoltam si ne conduc catre situatii mai bune, atat in plan profesional, cat si in plan personal.

„Am blestemat faptul ca nu am pantofi, pana ce am intalnit un om care nu avea picioare” (proverb persan). Aceste cuvinte imi dau fiori. Indiferent cine le-a scris, a inteles o realitate.

Am avut mai multe esecuri decat oricine. Mi se intampla tot timpul. Am avut esecuri in afaceri. Am avut esecuri in relatii. Am avut esecuri in viata. Si ma intrebam de ce mi se intampla asa ceva tocmai mie. Ma autocompatimeam si sufeream de groaznica boala numita victimitis infinitus. Dar acum inteleg.

Daca fiecare s-ar stradui sa fie un fel de Mozart in meseria sa, companiile ar prospera, societatea ar inflori si vietile noastre ar fi extraordinare. Autorul cartii „The Leader Who Had No Title“ ne dezvaluie cum putem trece la urmatorul nivel de leadership: nivelul 2.0.

Noul numar al revistei Cariere este de astazi pe piata si il are pe coperta pe Robin Sharma.

Exista un remediu impotriva imbatranirii, de care nu vorbeste nimeni. Se numeste invatare. Dupa parerea mea, atata vreme cat inveti ceva nou in fiecare zi, iti largesti orizontul cunostintelor personale si iti perfectionezi modul de a gandi, nu poti imbatrani.

Richard Carrion, directorul general al principalei banci din Puerto Rico, mi-a citat odata o maxima pe care nu o pot uita: “Robin, succesul este cea mai buna reteta a esecului”.

Geniul nu este apanajul catorva oameni iesiti din comun. Si tu, si eu avem dreptul sa purtam acest nume si sa apartinem acestei categorii, daca alegem sa facem asta.

Atunci cand lucrez cu o companie pe care o ajut sa se dezvolte si sa formeze lideri, clientul imi cere de multe ori sa ii fac pe angajati sa inteleaga ce inseamna leadership.