Pentru că s-a demonstrat că succesul antreprenorial e important și că e rezultatul unor bune performanțe ale antreprenorilor, specialiștii cercetează ce motivatori și competențe (cunoștințe, aptitudini, atitudine/comportamente) le determină și cum pot fi ele dezvoltate. Ei caută răspunsuri la întrebări cum ar fi: „Ce înseamnă succes antreprenorial?”, „Care sunt motivatorii și competențele antreprenoriale care conduc la succes?”, „Competențele antreprenoriale sunt înnăscute sau pot fi dobândite? Și dacă pot fi dobândite, prin ce tipuri de programe educaționale?”. Deși nu s-au identificat încă răspunsurile definitive la toate aceste întrebări, se fac progrese importante în direcţia respectivă.

Raluca Kisescu a fost la Brand Minds și a luat notițe. Să luăm și noi notă!

Tânăra generație e plină de oameni inteligenți, curioși, conectați la dinamica accentuată a fenomenului social media și al societății noastre în general. De aceea, au nevoie de feedback rapid, iar răbdarea nu este o caracteristică a lor. De aici și dorința de a arde etape și de a ajunge departe într-un timp foarte scurt. 

Liderii de succes se disting printr-o competență surprinzătoare pentru era digitală: Smerenia în învățare. Această trăsătură se numără printre caracteristicile care-i deosebesc pe aceștia de cei care eșuează sau sunt mediocri. 

În contextul în care disruption a devenit termenul care descrie transformările aduse de revoluția industrială 4.0, poate că și rolul managerului așa cum îl știm azi ar trebui să fie rescris. În România, mulți șefi au în continuare o atitudine de atotștiutori și vor ca lucrurile să fie făcute în modul în care doresc ei. 

„The New Rules of Retail” de Robin Lewis & Michael Dart prezintă într-un mod realist transformările prin care trece retailul în zilele noastre, nu doar pentru a performa, ci chiar pentru a supraviețui.

“O lume mai bună pentru femei este o lume mai bună pentru toţi”. Aceasta a  afirmat preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, în discursul său din cadrul ceremoniei inaugurale a celei de-a 12-a ediţii a forumului Zilele Europene ale Dezvoltării (EDD), care s-a desfășurat la Bruxelles în perioada 5-6 iunie, sub semnul egalităţii de gen şi al promovării tinerilor. 

Indiferent care a fost imboldul pentru care o persoană se aventurează în antreprenoriat, m-am întrebat dacă există o „genă” psihologică a antreprenorilor sau este o abilitate pe care oricine o poate învăţa. Ce îi diferenţiază pe cei care au spirit antreprenorial şi construiesc un business de cei care contribuie la îndeplinirea viziunii antreprenorilor?

Care sunt resorturile ce animă noua generație de femei-lider? Solidaritatea, autenticitatea, lobby-ul pentru politici publice și antreprenoriale, activarea intuiției în identificarea unor nișe de piață neexploatate până acum.
Mai multe aflați din cea de-a doua parte a temei în serial “WOMANITY – Leadershipul viitorului“.

Care este noua paradigmă a valorilor de leadership feminin ce răspund la provocările acestei perioade plină de schimbări și transformări în toate planurile?
Am invitat câteva doamne reprezentative pentru comunitățile de femei antreprenoare din România pentru a afla care sunt resorturile ce animă noua generație de femei-lider – solidaritatea, autenticitatea, lobby-ul pentru politici publice și antreprenoriale, activarea intuiției în identificarea unor nișe de piață neexploatate până acum.

Nivelul de educație financiară a românilor nu este printre cele mai ridicate din Europa. Oamenii se interesează de obligațiile și de drepturile lor mai ales atunci când se confruntă cu o problemă. Digitalizarea serviciilor bancare, însă, va putea veni în sprijinul celor care vor să înțeleagă mai multe despre finanțele lor.

De la World Ecomomic Forum la Global Female Leaders Summit, trecând prin sobrul și (aproape) inexpugnabilul Vatican, vocile femeilor se aud din ce în ce mai puternic, mai asertiv. Accentul se pune tot mai des și mai mult pe felul în care femeile aflate în poziții de decizie remodelează comunitatea și organizațiile din care fac parte.

În anul Centenarului mult trâmbițat, dar atât de puțin înțeles de noi, trăitorii mai mult sau mai puțin recenți, am ales să facem o analiză a felului în care trăim, gândim și simțim azi, în aceste vremuri de perpetuă schimbare și transformare. 

Cristina Călugăru, HR Manager Bigotti, a schimbat recent domeniul de activitate, din zona industriei alimentare în cea de textile, urcând, în același timp, pe scara ierarhică în resurse umane.

„Such a mysterious business, motherhood. How brave a woman must be to embark on”…
Citatul îi aparţine scriitoarei de origine australiană M.L. Stedman, foarte apreciată pentru romanele sale de război, care rezumă destul de bine tăria de caracter de care dă dovadă o femeie care devine mamă. 

În ediţia de mai, Revista CARIERE te inspiră cu articole care aduc o nouă perspectivă în analiza felului în care trăiesc românii azi, în anul sărbătoririi Centenarului. Am inițiat o dezbatere despre schimbările de atitudini și mentalități în acest veac de schimbare.

Ileana Dumitru, director juridic și relații publice pentru Aria Europa Centrală și de Sud, British American Tobacco, a lucrat mai întâi ca avocat, apoi ca jurist în cadrul companiei. Consultant din exterior sau din interior, profesia i s-a potrivit perfect. 

Lucrează în această fabrică chiar de la înființare, în 2002. A parcurs, pe rând, funcțiile de inginer de calitate, manager de calitate, iar de anul trecut este Director General. Cum este să ai, ca femeie, un parcurs atât de îndelungat, într-un domeniu deloc simplu?
Stăm de vorbă cu Amalia Săceleanu, plant manager ADIENT Trim Pitești. Ea este femeia ale cărei repere profesionale tocmai le-am descris mai sus. O carieră ca o provocare: să fii de atâția ani ”pe baricade“ înseamnă ceva.

Toate procesele de business cer creativitate, inclusiv procesele de leadership. Când apar, progresul și evoluția sunt mereu rezultatul unor procese creative de leadership.
Continuăm tema noastră în serial dedicată gândirii creative a liderilor, cu cea de-a patra și ultima parte. 

Creativitatea, în sensul în care discutăm acum, a devenit o valoare de piață: aduce dezvoltare. Ca atare, este stimulată, finanțată, valorizată. Din acest punct de vedere, evident că sunt țări care cumulează mai multă creativitate decât altele. Ceea ce, din nou, nu înseamnă că o creație epocală nu se poate naște te miri unde…