Zona de confort, zona „călduţă” ar trebui evitată în principiu, pentru că moleşeşte spiritul, amorţeşte creativitatea, creează aparenţe false în care începi să crezi, în dauna realităţii care-ţi cere prezenţă angajată, deschisă, mobilizatoare. Un fel de a fi care te face să nu te aşezi în această zonă este cel în care te construieşti încontinuu, adică investeşti în cunoaştere şi învăţătură. Să fii beneficiarul încrederii unor oameni excepţionali care ţi-au intuit resursele interioare trebuie să-ţi creeze obligaţia întoarcerii acestui beneficiu celor apropiaţi.