„Adaptează-te sau mori!”. Acesta este mediul cu care se confruntă organizațiile în zilele noastre. Adaptarea deschide necesitatea unei structuri și a unei mentalități flexibile, agile, orientate spre echipă. New Work aduce exact acest lucru. Schimbarea

Generația mea a reacționat ostil față de îndoctrinarea național-comunistă. Am urmărit cu pasiune occidentalizarea, ieșirea din izolare, adică din enclava propagandei de tip ”Cântarea României”, care ne-a intoxicat anii de formare intelectuală. Generația următoare -

Stau și scriu acest articol în camera fiului meu cel mare. Fosta cameră, pentru că acum e la facultate în Olanda. Ieri a venit să ne viziteze, a stat o noapte și azi l-am dus

Baby Boomers se retrag în “succesiune rapidă”, iar Millennialii reprezintă acum cel mai mare procent din forța de muncă. Mulți dintre ultimii menționați sunt angajați în câmpul muncii.

Mai puţin de jumătate dintre Mileniali consideră că întreprinderile se comportă etic (48% în 2018 faţă de 65% în 2017) şi că liderii din business contribuie la îmbunătăţirea climatului social (47% faţă de 62%). De asemenea, 44% cred că liderii din business generează un impact pozitiv în societate, prin comparaţie, doar 19% au aceeaşi părere despre liderii politici.

În dicționar, internshipul este definit ca „un program oficial sau formal pentru a oferi experiență practică pentru începători într-o profesie”.
Drept urmare, reprezintă o bună inserție pe piaţa muncii pentru tinerii care încep să îşi construiască o carieră.

Generația millennials va remodela economia. Experiențele lor unice vor schimba modul în care astăzi cumpărăm și vindem, forțând companiile să-și reevalueze rețete de business vechi de zeci de ani, spune un studiu realizat de compania Goldman Sachs. Deja această influență se simte în mediul de business, de la modul de lucru până la întâlnirile de afaceri, scrie wall-street.ro. 

Actuala generaţie de adolescenţi, parte a grupului  denumit post-millennials, preferă cumpărăturile online şi petrecerea timpului pe reţelele sociale. Chiar dacă cucerirea acestui grup de consumatori este foarte dificilă, producătorii elveţieni de ceasuri nu prea au de ales…

Peste şapte din zece persoane născute între începutul anilor '80 şi mijlocul anilor '90 ar urma să devină obeze între vârstele de 35 şi 44 de ani, potrivit Cancer Research UK.
Spre deosebire de mileniali, doar cinci din zece oameni din generaţia "baby boomers" - cei născuţi între 1945 şi 1955 - erau supraponderali sau obezi la aceeaşi vârstă.

Un singur skill, chiar dus și la cea mai mare performanță,  nu mai este suficient pe piața mondială extrem de competitivă. Și nici pe cea a României lui 2017. Cu toții vrem să ne perfecționam, dar să ne și dezvoltăm  abilități și competențe care să ne ajute pe viitor în carieră.

Aproximativ 80 de noi branduri consacrate au intrat pe piețele din Europa Centrală și de Est într-o perioadă în care numărul proiectelor și al dezvoltatorilor de spații comerciale se afla pe un trend ascendent.

Principalele lucruri care ii motiveaza pe tinerii romani in viata sunt familia, iubirea si un scop in viata. De asemenea, acestia nu considera ca educatia le ofera tot ceea ce au nevoie pentru a putea avea o cariera de succes, de aceea apeleaza la auto-educare prin diverse experiente practice, scriu cei de la wall-street.ro.  

Se spune despre tineri că vor să schimbe lumea, iar unii dintre cei care acum sunt încadrați în generația Millennials vor să o facă mai echitabilă social, mai sustenabilă ecologic și mai bine așezată pe o fundație de principii etice solide. Este chiar viziunea Asociației Mai Bine, cofondată de Anca Gheorghică la Iași. Alexandra Anton încearcă să aplice la Ploiești ce a învățat în Finlanda despre educație, iar Ioana Popa Amăriuței le arată ieșenilor beneficiile cicloturismului.

Generația Millennials (sau generația Y) se diferențiază de generația X, a părinților lor, în ceea ce privește decizia de a accepta un job. Tinerii Millennials au dorința de a promova cât mai repede, își manifestă dorința de a dezvolta abilități de lideri, vor să fie liberi, să aibă timp pentru pasiunile lor. De câte ori nu am auzit în ultima perioadă aceste generalizări despre generația născută în la finalul anilor ’90, începutul anilor 2000, tineri care abia au intrat pe piața muncii? Sunt aceste discuții necesare? Ne bazăm pe niște clișee atunci când tragem concluzii despre o întreagă generație, fără să privim fiecare individ în parte? 

Anul acesta am finalizat o cercetare împreună cu Şcoala de Studii Politice şi Administrative, Catedra de management, izvorâtă din dorinţa de a înţelege profilul psihologic al generaţiei digitale din România. Am aplicat instrumentele ştiinţifice, valide şi predictive, Hogan Assessments, adaptate cultural şi certificate de Colegiul Psihologilor din România, pe un eşantion de 2.255 de tineri care lucrează. Am comparat datele apoi în interiorul generaţiei, pentru a surprinde dacă există diferenţe între anumite caracteristici psihologice la nivel de femei şi bărbaţi. Am analizat datele evaluărilor pe generaţia digitală versus eşantionul de 5.345 de adulţi care lucrează, din alte generaţii şi am tras câteva concluzii despre leadershipul generaţiei Millenials.

Auzim deseori despre aşa-numită generation gap. Chiar dacă nu sunt de nereconciliat, e util să cunoaştem acele diferenţe care ţin, în mod special, de contextul în care am crescut. Ceea ce ne identifica şi ne încadrează într-un anumit profil poate fi foarte important, mai ales pentru a avea relaţii bune la locul de muncă.