Studiile sociologice si psihologice arata o crestere a numarului persoanelor care sufera de depresie sau anxietate, tocmai din cauza ca nu reusesc sa gaseasca o formula optima de echilibru intre viata personala si cea profesionala.

© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

Jerry, un CEO care se pensionase odată cu retragerea din funcţie, era un om în vârstă, plin de tristeţe, care reflecta constant la golul şi lipsa de sens din viaţa lui. În timp ce-l ascultam, mi-a devenit clar faptul că el nu avusese niciodată alte interese în viaţă, în afara celor legate de munca lui. Iar perspectiva de a-şi petrece timpul acasă împreună cu partenera lui de viaţă, care părea să se fi transformat în timp într-o străină, îl făcea să se simtă şi mai deprimat.

Statisticile sunt întotdeauna fascinante pentru că rezultatele lor, aduse împreună, generează adesea un prim ambuteiaj de idei, care servește însă ulterior ca declanșator pentru un demers mai profund. Spre exemplu, cercetările din domeniul depresiei arată că unul din șase cazuri sunt cauzate de stresul la locul de muncă; alte cercetări ne avertizează în același timp că şomajul sau pierderea locului de muncă sunt factori majori în declanșarea unui episod depresiv. Singurătatea corelează foarte puternic cu depresia și afecțiunile cardiovasculare, dar și relațiile maritale - erodate, conflictuale sau anihilate de presiunea creșterii copiilor și a succesului profesional - sunt mai degrabă sursă de tulburări psihologice și fizice, decât de liniște și sănătate.

Motto: Înţeleptul învaţă pe pielea altuia, prostul nici pe a lui.

V-aţi întrebat vreodată cum ajung mulţi oameni să penduleze între siguranţă de sine, deseori arogantă şi agresivă, şi anxietate, depresie sau chiar tentativă de suicid? Sigur, artiştii şi vedetele de televiziune sunt cazurile cele mai vizibile şi cele mai expuse la astfel de oscilaţii. Însă, deşi ascund cu grijă că ar trăi momente de slăbiciune, vedem adesea că nici oamenii aparent foarte puternici – antreprenori multimilionari, manageri de top ori politicieni – nu sunt ocoliţi de această balanţă instabilă. Şi nu vă păcăliţi singur(ă): oricine, chiar şi dumneavoastră sau eu, poate ajunge în aceeaşi situaţie.

Dependentii de nicotina sunt de doua ori mai expusi la depresie, iar fumatul pasiv creste riscul aparitiei bolilor mentale, arata un studiu realizat de cercetatorii din Noua Zeelanda.

Pierderea locului de munca este o experienta traumatizanta, mai ales intr-o perioada de recesiune, cand nu este usor sa gasesti un nou job intr-o perioada scurta de timp. Somajul poate duce la depresie, afectiune ale carei consecinte negative se pot prelungi ani de zile, chiar si dupa gasirea unei noi slujbe. Psihologul Mirela Tirlie spune ca totul depinde de felul in care privim concedierea: ca pe un pas inainte in cariera sau ca pe un esec personal.

Angajatii din Marea Britanie sunt tot mai afectati de stresul la locul de munca, iar consumul de medicamente antidepresive este in crestere, arata un studiu recent. De asemenea, numerosi britanici se plang ca sunt nevoiti sa faca mai multe ore suplimentare pentru a nu-si pierde locurile de munca.

"Teoria generala a ocuparii fortei de munca, a dobanzii si a banilor", de John Maynard Keynes, este o carte revolutionara care, in 1936, cand a fost publicata pentru prima data, a socat atat intreaga lume academica, cat si pe cei din cercurile politice.

Specialistii anunta ca depresia va deveni in scurt timp o problema serioasa pentru populatia Uniunii Europene. "Depresia (si sinuciderea care o urmeaza de obicei) este dusmanul invizibil al Uniunii Europene, deoarece face mai multe victime decat accidentele rutiere", a declarat raportorul Parlamentului European, Evangelia Tzampazi (PSE, Grecia).