Directorii generali din România sunt foarte încrezători în privința perspectivelor economiei mondiale în anul 2018. Creșterea economică mondială va accelera, conform spuselor a aproape jumătate dintre cei intervievați. La nivelul Europei Centrale și de Est (ECE) situația este oarecum similară, 45% dintre executivii din regiune sunt de părere că economia globală se îndreaptă într-o direcție bună în acest an. 

Atrage tot mai mulţi oameni de afaceri interesaţi în navigaţie, industria prelucrătoare sau de textile şi este considerat a fi satul cu cei mai mulţi rezidenţi milionari din China.

România a depăşit Grecia în ceea ce priveşte valoarea ajustată a produsului intern brut (PIB) din primul trimestru al acestui an şi are şanse mari să devină în 2017 cea mai mare economie din Balcani, dacă va urma aceeaşi traiectorie. Totuşi, nu toate veştile sunt bune şi s-ar putea să ne îmbătăm cu apă rece.

Economistul șef al Băncii Naționale a României (BNR), Valentin Lazea, a declarat în cadrul unei conferințe că ritmul de creștere pe care România și-l poate permite fără a afecta deficitul bugetar, deficitul extern, datoria publică sau inflația este de 3 — 3,5%, conform estimărilor mai multor instituții, printre care BNR, FMI sau Comisia Europeană.  

Industria, sector care reprezintă aproape un sfert din economia românească, a înregistrat în septembrie o creștere de 3,3% față de aceeași lună din 2015, în special ca urmare a avansului producției în sectorul-cheie de prelucrare, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică. 

Managerii chestionați de Institutul Național de Statistică (INS) estimează o creștere moderată a activității în industria prelucrătoare și în servicii în perioada septembrie-noiembrie 2016, precum și o scădere moderată a prețurilor în comerțul cu amănuntul, potrivit unui comunicat al INS, remis de AGERPRES.

Ritmul de creștere înregistrat de cele șase state membre ale UE din Europa Centrală și de Est a încetinit în primul trimestru, excepția fiind România, în condițiile în care cheltuielile gospodăriilor nu au reușit că compenseze diminuarea fondurilor comunitare și scăderea cererii la export, susțin economiștii intervievați de Bloomberg.
Institutul Național de Statistică va publica în data de 13 mai 2016 datele "semnal" cu privire la evoluția Produsului Intern Brut în trimestrul I 2016.
 

Aşa cum bine ştiu fanii serialului de la HBO Urzeala Tronurilor, în noile episoade programate pentru 2016 „iarna se apropie”, iar, odată cu aceasta, vin şi incertitudinile. Perspectivele pe care le au cele Şapte Regate din Westeros sunt foarte asemănătoare cu cele ale economiei mondiale şi o mulţime de întrebări cruciale rămân pe tapet și la începutul noului an.

Se va organiza Europa eficient astfel încât să obţină, în sfârşit, o creştere economică? Vor continua investitorii-ctiviști să domine? Ce se va întâmpla cu fuziunile şi achiziţiile din acest an – vor avea succes sau vor fi un eşec? Se află oare unicornii” pe calea care duce la extincţie? Iată care sunt previziunile mele pentru 2016: 

Creșterea economică a României din ultimii ani nu a ajutat țara noastră să iasă din topul sărăciei, lucru remarcat și de CE și menționat de șeful Reprezentanței Comisiei Europene în România, Angela Filote în deschiderea conferinței de lansare a Raportului de țară 2016.

Numărul şi dimensiunile oraşelor sunt în continuă creştere pe tot cuprinsul globului – alimentate de ritmul rapid de urbanizare de pe pieţele emergente şi de continuarea urbanizării de pe pieţele mature. Conform Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU), 54% din populaţia lumii locuieşte, în prezent, în orașe, iar până în anul 2050 acest procent va creşte la 66%.

După doi ani în care motoarele economiei au fost exporturile, industria şi agricultura, în primele nouă luni din 2015 Produsul Intern Brut a crescut pe seama comerţului, construcţiilor şi serviciilor.

Românii se așteaptă să le crească veniturile, dar dorința de a cheltui rămâne la nivel scăzut, arată studiul GfK Climatul de consum Europa. Evenimentele din Grecia, crizele și războaiele din Orientul Apropiat și Orientul Mijlociu și problema refugiaților le-au afectat starea de spirit consumatorilor europeni, în această vară.

 O cercetare GfK, făcută în 8 țări precum România, Bulgaria, Cehia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria și Mexic, având ca scop identificarea modalităților prin care consumatorii percep climatul socio-economic și care este comportamentul lor de economisire și creditare, relevă faptul că românii sunt din ce mai optimiști în ceea ce privește economia țării noastre. 

Peste 53% dintre managerii români se așteaptă ca, în anul 2015, evoluția economică să fie una pozitivă, în timp ce numai 34% văd o continuare a crizei, sub toate formele sale.

România îşi valorifică din ce în ce mai bine poziţia geografică, în pofida dezvoltării modeste a reţelei rutiere. Astfel că, divizia de cercetare a BCR se aşteaptă, ca până în 2030, să fie investiţii de până la 24 miliarde de euro pentru construcţia a 480 km de autostrăzi şi 2.400 km de drumuri expres.

După ce au trecut de comunism, statele din Europa Centrală şi de Est (ECE) au trecut printr-o perioadă de tranziţie care le-a transformat în mod fundamental economiile. Progresul înregistrat în ceea ce priveşte bunăstarea şi standardele de viaţă a fost formidabil, în condiţiile în care PIB-ul mediu pe cap de locuitor a crescut la 65% din media UE15, faţă de nivelul de 49% din urmă cu 25 de ani. 

Creșterea economică este indicatorul macro cel mai cunoscut și mai utilizat de toată lumea. Determină dacă ne aflăm în recesiune, adică e rău, sau dacă urcăm suficient pentru a avea recupera decalajul dintre noi și restul UE, adică e bine. Din păcate, este și cel mai puțin înțeles indicator (fiind și foarte complicat), dar și cel care poate ascunde realitatea maselor de cea a clasei politice și a elitei economice.

In conditiile in care semnele de incetinire economica se intensifica, Beijing va debloca 500 de miliarde de yuani pentru stimularea economiei reale.

Evenimentul economic al toamnei, Forbes CEE Forum, va analiza principalele probleme care stau la baza situatiei economice si politice din Europa Centrala si de Est, tarile Baltice si Orientul Mijlociu si identificarea solutiilor de crestere economica pentru Romania. Acesta va avea loc intre 23-24 septembrie, la Howard Johnson Grand Plaza, Bucuresti.

Desi Germania, Franta si Italia nu au reusit sa inregistreze cresteri in al doilea trimestru, economiile de la periferia Zonei Euro, cum ar fi Spania si Portugalia, au inregistrat usoare reveniri economice, Spania avand o crestere de 0,6% de la trimestru la trimestru – cea mai rapida din ultimii cinci ani, potrivit unui studiu Pwc.