Neagu Djuvara - un domn de vita nobila la inceputul de secol XXI romanesc. Acesta este rezumatul interviului care urmeaza. Puteti sa va opriti aici din citit, dar pierdeti... istoria unei vieti spusa cu eleganta si franchete, cu luciditate si umor.

Dupa zece ani de activitate in grup, conduce divizia L'Oreal Romania de produse profesionale. Dar pana la a lucra in industria de frumusete, a experimentat de toate: a fost cautator de diamante si de aur pe Amazon, agricultor, ghid, jurnalist, pilot de avioane, vanzator, karatist si director de marketing. Asa cum foarte plastic se caracterizeaza, este "un fel de vampir de cultura si de civilizatie".

Destinul Teodorei Enache este genul de intalnire fericita intre talent si trupul pe care acesta si-l cauta ca sa-l ocupe si sa-l devoreze.

In 1994, in mijlocul studiilor sale pentru Executive Master of Business Administration, Ioana Iordache a creat impreuna cu fratele sau, Stefan, Target Advertising, o agentie de publicitate locala. Un an mai tarziu, aceasta s-a afiliat la reteaua internationala Leo Burnett.

Daca ar fi sa se scrie un studiu de caz despre "cum se construieste o cariera", top managerul de la Coca-Cola HBC Romania, Calin Dragan, ar fi cu siguranta ales ca exemplu. Si nu doar pentru longevitatea in aceeasi companie, ci si pentru pretul pe care il pune pe increderea oamenilor.

Stie sa spuna "nu stiu" si poate recunoaste daca este in eroare, fara teama ca isi stirbeste astfel din credibilitatea pozitiei de top. Eu as zice ca tocmai de aici vine performanta in management. Si din cultivarea umorului ca exercitiu al spiritului.

Era foarte emotionata. Prima zi de gradinita a baietelului ei, Andrei, de doi ani si jumatate. Il lasase plangand acolo si se astepta din clipa in clipa sa o sune educatoarea sa se duca sa-l ia, sa-l "salveze dintre straini". Am pornit reportofonul si am dat drumul intrebarilor, sperand sa-i risipesc din ganduri. Si-a intrat imediat in rol si astfel am putut-o cunoaste nu doar pe Mariana Wencz - mama, ci si pe managerul cu acelasi nume.

... dar nu se lupta cu morile de vant, ci cu inertia unui sistem pentru care, si acum, nou inseamna demolare. Intr-o vreme a diplomelor, crede in empirism si experienta. Este un vizionar care vede aventura culturala acolo unde noi vedem ziduri si asfalt.

La 25 de ani, are deja o istorie in spate. O parte din ea a fost descrisa in "RealK", roman aparut in 2004, la Polirom. Cealalta parte reprezinta activismul civic, semnaturile in presa si munca asidua la brandul personal. Polemizeaza fara complexe cu elita intelectualitatii romanesti si ii place la nebunie sa descumpaneasca. Un Dragos Bucurenci in plina metamorfoza, de la statutul de personaj la cel de personalitate.

Alexandru Darie, sau Ducu - pentru prieteni, s-a nascut in zodia teatrului. A copilarit printre actori, masti si costume. Ochiul proaspat al copilului s-a convertit la privirea lucida a regizorului. Fuge de rutina, indiferent ce chip ar purta ea. Chiar si in calitate de director al Teatrului Bulandra, face un management creativ si empatic.

S-a dus la Romcar dintr-o intamplare, in 1994, pentru ca l-au lasat sa inceapa lucrul imediat dupa terminarea facultatii. Si nu in toamna, cum se obisnuia la vremea aceea. An de an, apoi, a trecut de la prezentarea masinilor din brosuri la metode sofisticate de reimpunere a marcii Ford in spatiul autohton. A fost Sales Manager timp de opt ani, motiv pentru care recunoaste spasit ca ii face viata grea coordonatorului de vanzari de acum. Si, de doi ani, conduce din postura de director general aceeasi companie, chiar daca inca se gandeste amuzat ca vreodata ar putea reveni la prima sa pasiune - sa se ocupe de un Service auto.

Dupa terminarea interviului, am ramas pe ganduri, intrebandu-ma cum de a curs discutia atat de firesc si cum de raspunsurile primite au tintit atat de bine esenta a ceea ce imi doream sa aflu. Am parcurs de cateva ori de sus in jos si invers secventa Q&A si in final, am inteles: Adrian Baicusi nu este doar un lider de top, ci si un ganditor al managementului, departe de modelul intuitiv de a conduce cu care ne-am obisnuit pe aici.

Primii bani au venit de la o matusa vizionara care a pus-o sa aleaga: apartament sau business. Si prim-balerina la Teatrul de Opereta a ales sa infiinteze Ballet Art, o scoala pentru mari si mici in cautarea gratiei. Se intampla in 2001. A inceput cu pasi mici, pas de deux, pas de troix... pana a ajuns sa adune in sala cu oglinzi 140 de cursanti. Are deja un trofeu: Ilinca Buzatu, o copila de 10 ani, descoperita si formata de profesoara Iolanda Petrescu, este acum la Viena, unde continua studiul baletului clasic.

Dupa absolvirea facultatii a plecat intr-o calatorie de noua luni in sudul Asiei si in America de Nord. De atunci, s-a obisnuit cu varietatea culturilor, traditiilor si a oamenilor de pretutindeni. Indeajuns incat sa ignore zvonurile panicate din patria-mama asupra Romaniei si sa ne numeasca incantat "o natie occidentala, tanara si atasata de cultul familiei".

Conduce din mai 2006 postul de televiziune Money Channel - primul canal dedicat exclusiv business-ului. Constructia acestuia a fost un proiect contra-cronometru, in care Lucian Sarb s-a implicat total. De la concept, pana la recrutarea redactorilor si instalarea plasmelor. La opt luni de la prima emisiune "on air", vorbeste cu mandrie despre post, dar si despre drumul parcurs pana aici.

Contele Guy Tyrel de Poix se trage dintr-o veche familie nobiliara franceza. S-a pregatit pentru stomatologie pe care a practicat-o timp de opt ani in Franta. A abandonat fara regrete freza de dentist cand s-a ivit ocazia sa se ocupe de cele 50 de hectare de podgorie mostenite in Corsica. In 1993, a venit pentru prima data in Romania, iar un an mai tarziu a pus bazele companiei SERVE (Societatea Euro-Romana de Vinuri de Exceptie). Detine o suprafata de 40 hectare, la Ceptura, in centrul podgoriei Dealu Mare, unde a construit si o crama. Investitia se ridica la peste 2,5 milioane de euro. Prins cu productia de vinuri, cu exploatarea de vie, cu infiintarea de noi plantatii si cu pepiniera, Guy Tyrel de Poix isi petrece cea mai mare parte a timpului in Romania, pe care nu intentioneaza sa o mai paraseasca vreodata.

Sfarsitul anilor '90, o trecatoare prin Budapesta si o privire aruncata prin geamul unei librarii unde cineva rasfoia o carte, cu o ceasca de ceai in mana... Decembrie 2006, o tanara cu castile in urechi ia un volum din raft, se asaza comod in fotoliu si se pune pe citit, intr-un abandon total. Nu e acasa, ci in Libraria Carturesti, de pe Arthur Verona 13. Aceeasi atmosfera, alte coordonate. Intre ele, Nicoleta Dumitru, inspirata de imaginea din Ungaria, si Serban Radu, partenerul ei de CARTE. Adica visul lor de a-si transforma pasiunea intr-un gest cultural.

Interviul a avut loc printre papusi. In pregatirea unei serbari de Craciun, animale uriase de plus umpleau spatiul, facand ca prezenta ei sa para si mai discreta. Asa am cunoscut-o pe Imola Zoltan, Managing Partner la McCann PR. Poate as fi ramas captiva unei descrieri diafane daca n-ar fi urmat strangerea de mana. Hotarat lucru: nu era ceea ce parea si nici ceea ce se intelege de obicei printr-un manager de companie. Am inceput discutia de la cea mai proeminenta iesire din comun: burtica. Doar nu iau toata ziua interviuri cuiva care sta sa nasca...

Ar citi non-stop. Il venereaza pe Patapievici. L-a descoperit pe Radu Paraschivescu si asculta muzica culta. Recunoasteti ca nu e un portret standard pentru un CEO. Si totusi, despre un director general este vorba: Marius Persinaru, General Manager la Xerox Romania si Republica Moldova. Ce ar mai fi de spus? Practica un leadership intuitiv... dar si asta e ceva aparte.

Nu voi insista asupra rolului pe care il joaca in diplomatia romaneasca. Nici asupra studiilor facute la prestigioase institutii academice europene sau asupra carierei sale universitare. Le veti descoperi singuri, citind interviul pe care ni l-a acordat Toader Paleologu, tanarul Ambasador al Romaniei in Danemarca si Islanda. Ceea ce tin sa mentionez este bucuria sincera pe care dialogul, chiar si purtat de la distanta, i-a provocat-o redactorului. Proaspete si alerte, ideile lui Toader Paleologu au miez, iar cuvintele ii sunt uneori mai vii chiar si decat ale noastre, traitorii de fiecare zi ai limbii romane.