A fost un veac animat de revoluții industriale care s-au succedat repede, de credinţe puternice, de idei naționale, de revoluții pentru dreptate socială, de războaie mondiale, de ideologii extremiste și utopii politice, de o massmedia în continuă schimbare, de un reviriment al leadershipului feminin fără precedent, de ieșiri în spațiul extraterestru, de inginerii genetice și intervenții chirurgicale la distanță, de globalizări cotropitoare.

Munca în exces dăunează grav sănătății fizice și psihice și poate amenința calitatea muncii. Dar puțini știu că la baza mult invocatului burnout stă un mecanism psihologic foarte subtil, cel al nesiguranței de sine. O astfel de atitudine, grefată pe cultura controlului social creată de organizațiile profesionale de elită, generează workaholicii. Despre felul în care se raportează organizațiile la acest fenomen află de la un specialist în psihologie clinică. 

Munca în exces dăunează grav sănătății fizice și psihice și poate amenința calitatea muncii. Dar puțini știu că la baza mult invocatului burnout stă un mecanism psihologic foarte subtil, cel al nesiguranței de sine. O astfel de atitudine, grefată pe cultura controlului social creată de organizațiile profesionale de elită, generează workaholicii. Despre toate aceste resorturi emoționale care pot declanșa dependența de muncă și epuizarea vei afla în acest articol.

Statutul de „întreprinzător” în comerț sau producție este prezent în cultura urbană românească de la începutul secolului. „Micul Paris” era un oraș în dezvoltare culturală și economică, în care elita era formată din mari oameni de afaceri (Nicolae Malaxa, Ștefan Gugoașa, Dumitru Andronic și mulți alții). Spiritul de antreprenor nu a murit în post-comunism, dar s-au modificat valorile și automat modus operandum. 

Cu câteva zile înainte am primit și eu pe grupul WhatsApp al părinților din clasele copiilor mei linkul către controversatul proiect de re-educare parentală. Nici nu am apucat să îl citesc de-a fir a păr, că a și fost retras de pe site de către Ministerul Educaţiei Naţionale. „Strategia Naţională pentru Educaţie Parentală” trebuia să fie în dezbatere publică până pe 10 iulie, după ce Coaliţia pentru Familie (CpF) şi alte organizaţii aliate au criticat vehement documentul. Motivul: ideile prezente ar fi ilegale, fiindcă promovează diversitatea şi modele alternative de familie.

O au sau nu o au? Iar dacă da, e aceasta dobândită sau nativă? Cât de mult din educația antreprenorială a actualilor antreprenori a fost dobândită în școala de masă și cât în școlile de business? Cât de eficiente sunt programele de dezvoltare antreprenoriale și care dintre modelele de învățare și dezvoltare sunt mai eficace? 

Într-o țară cu o cultură antreprenorială deficitară, tributară unor sechele post-comuniste, recuperată cumva din mers, „pe genunchi” și cu mult spirit „descurcăreț”, dar mai ales etern recunoscătoare multinaționalelor care ne-au „educat” la locul de muncă, vă invităm la o necesară dezbatere, în serial, despre aptitudini și comportamente antreprenoriale. 

S-a născut și a crescut în orașul Sfântu Gheorghe și e pasionată de mecanica cuantică și de calculatoarele cuantice, despre care vorbește cu o însuflețire cum rareori găsești în turnul de fildeș al oamenilor de știință. Numele doctoriței în știință Cătălina Curceanu se află pe lista celor mai buni cercetători ai momentului, întocmită de Universitatea Wollongong din Australia. A câștigat premiul „Women in Physics Lecturer”, oferit de Institutul Australian de Fizică, şi premiul „Science and the Big Question”, oferit de Fundația John Templeton, care finanțează cele mai bune proiecte de cercetare la nivel internațional, axate pe probleme științifice de maximă importanţă.

Când vine vorba despre criza resurselor umane, dincolo de cele două cauze majore semnalate de analiștii financiari – desființarea școlilor profesionale și nivelul scăzut al salariilor – mai există una, mult mai profundă și subtilă, care ține de mentalitatea colectivă în ceea ce privește educația.  Este vorba despre snobismul părinților în ceea ce privește educația „de top” a copiilor.  

Întâlnirea Professional Women Network Romania, dedicată pilonului Femei în Consilii de Administrație „Women on Boards”, a avut în centru dezbaterea dedicată provocărilor și oportunităților doamnelor care vor să devină membre în consiliile de administraţie ale companiilor românești.

În discuțiile mele despre educația financiară a copiilor, am întâmpinat de cele mai multe ori rețineri de felul - „copilul e prea mic să îi vorbești de bani”, „lasă-l să rămână inocent măcar în copilărie”, „e păcat să știe așa de mic despre bani”, „lasă că învață la școală” sau „la ce îi trebuie, că o să învețe singur ce e viața” sau, în cel mai rău caz, „banii o să ia mințile copilului”. Cam aceleași tactici de struți care preferă să stea cu capul în nisip când vine furtuna. Aceleași temeri și rețineri ca atunci când vorbim despre sex și educație sexuală. Ce refuză acești părinți să înțelagă este că de fapt, educația financiară nu este despre bani, ci despre viață și felul în care te raportezi la ea.

În ediţia de iunie, Revista CARIERE te inspiră cu articole care aduc o nouă perspectivă în analiza dilemei care ne preocupă în noua eră digitală : cum rămânem umani în era inteligenței artificiale și care este rolul culturii organizaționale în valorificarea tehnologiei?

Compasiunea a devenit din ce în ce mai recunoscută ca fiind un aspect fundamental al leadership-ului. Împreună cu smerenia și bunătatea, compasiunea creează un angrenaj care pune în centru valori umane perene, de care am uitat. Iar leadershipul autentic trebuie să se raporteze la aceste concepte umaniste care acum revin să salveze o lume în plină criză de identitate. Cum își asumă românii conceptul de compasiune? Cum se poate manifesta aceasta și cum se poate cultiva și deprinde ca atitudine de viață, dar și de leadership? Dar și care este diferența dintre compasiune și compătimire aflați din acest articol. 

E nevoie de valori umaniste care să guverneze cultura organizațională a viitorului.

Informațiile au devenit cea mai prețioasă resursă a omenirii. Faptul că ele par să abunde, copleșindu-ne, nu înseamnă că ni se cuvin sau că am avea acces nelimitat la ele. Toată nebunia cu GDPR-ul ne-a demonstrat care e prețul lor și cât de mult le-am subestimat valoarea.

Compasiunea a devenit din ce în ce mai recunoscută ca fiind un aspect fundamental al leadership-ului. Împreună cu smerenia și bunătatea, compasiunea creează o triadă care pune în centru valori umane perene, de care am uitat. Iar leadershipul autentic trebuie să se raporteze la aceste concepte umaniste care acum revin să salveze o lume în plină criză de identitate.

Centrul Rațiu pentru Democrație a organizat Rațiu Friends & Family Weekend, eveniment anual dedicat discuțiilor și viziunii comune asupra democrației, ce marchează ziua de naștere a lui Ion Rațiu, care anul acesta ar fi împlinit 101 ani. În fiecare prim weekend din iunie, la Turda, orașul natal al omului de stat, se adună membri ai familiei și prieteni ai CRD, pentru a onora memoria celui care a dat una dintre cele mai memorabile definiții ale deocrației: „Voi lupta până la ultima mea picătură de sânge pentru dreptul tău de a nu fi de acord cu mine.”

MMM Consulting a aniversat recent 15 ani, o performanță pe piața companiilor de training și consultanță din România. Am asistat la o aniversare a unei companii în care există o atmosferă de familie autentică și o prietenie cum rar găsești printre profesioniști. Deși ne știm de multă vreme, echipa MMM Consulting a reușit sa mă surprindă, fiindcă sunt adevărați arhitecți de echipă, nu doar de învățare. 

Femeile doresc să facă parte dintr-o comunitate, să simtă și să observe că nu sunt singure, să găsească inspirație din partea altor manageri, să facă networking și să obțină acces la lead-uri și la colaborări de afaceri.
Mai multe aflați din cea de-a treia parte și ultima a temei în serial “WOMANITY – Leadershipul viitorului“. 

Care sunt resorturile ce animă noua generație de femei-lider? Solidaritatea, autenticitatea, lobby-ul pentru politici publice și antreprenoriale, activarea intuiției în identificarea unor nișe de piață neexploatate până acum.
Mai multe aflați din cea de-a doua parte a temei în serial “WOMANITY – Leadershipul viitorului“.

Care este noua paradigmă a valorilor de leadership feminin ce răspund la provocările acestei perioade plină de schimbări și transformări în toate planurile?
Am invitat câteva doamne reprezentative pentru comunitățile de femei antreprenoare din România pentru a afla care sunt resorturile ce animă noua generație de femei-lider – solidaritatea, autenticitatea, lobby-ul pentru politici publice și antreprenoriale, activarea intuiției în identificarea unor nișe de piață neexploatate până acum.