Raportul ECA Economic Update al Băncii Mondiale, ediția de toamnă, aduce în prim-plan o serie de realități economice și demografice care conturează viitorul regiunii Europei și Asiei Centrale (ECA), într-un moment în care piața muncii se confruntă cu provocări fără precedent. România, ca parte a acestei regiuni, nu face excepție, iar soluțiile propuse de experți pot deveni puncte de sprijin pentru o dezvoltare sustenabilă pe termen lung.

O regiune care îmbătrânește și o piață a muncii în transformare

Cătălin Păuna, Senior Economist la Banca Mondială, atrage atenția asupra faptului că dinamica forței de muncă va fi una dintre cele mai mari provocări ale următoarelor decenii.

Raportul ECA Economic Update al Băncii Mondiale ne pune în față o oglindă a momentului marcat de complexități economice, dar și socio‑demografice, și ne invită să reflectăm la o întrebare care ne preocupă pe toți: de unde va veni creșterea economică și cum facem să creăm locuri de muncă într‑o regiune în care se estimează că populația aptă de muncă va continua să scadă atât pe termen mediu, cât și lung? Și, mai ales, cum facem să creăm locuri de muncă de calitate, dat fiind că de la ultima criză globală financiară din 2008 și până astăzi piața muncii s‑a îmbogățit mai ales cu locuri de muncă relativ slab calificate și implicit relativ slab remunerate, și mai puțin în domenii cu valoare adăugată mare.

Declinul demografic, dublat de migrația forței de muncă tinere, obligă economiile din Europa Centrală și de Est să regândească strategiile de ocupare și să investească masiv în educație, formare profesională și tehnologizare.

Cheia: locuri de muncă de calitate și un mediu economic predictibil

Crearea de locuri de muncă stabile, bine plătite și bazate pe competențe înalte rămâne un obiectiv major pentru întreaga regiune.

Pentru a crea locuri de muncă de calitate este nevoie de fundamente economice solide care să mobilizeze inclusiv mâna de lucru subutilizată, cum ar fi femeile și tinerii, de exemplu din zonele rurale. Un mediu de reglementare predictibil și consolidarea guvernanței și a politicilor publice care facilitează dezvoltarea companiilor sunt esențiale. Reformele companiilor de stat ar trebui să acorde prioritate performanței, guvernanței și condițiilor de concurență echitabile. Acest lucru le va permite să se alăture lanțurilor valorice dinamice, stimulând inovația.

În viziunea expertului Băncii Mondiale, aceste măsuri nu doar că ar crește reziliența economiei, dar ar și permite o mai bună integrare a României în ecosistemele economice globale.

Start‑upurile – motorul real al ocupării

Unul dintre cele mai interesante aspecte ale raportului este rolul jucat de companiile tinere și inovatoare.

Raportul arată că, deși reprezintă doar 14% dintre angajatori în regiunea ECA, firmele noi, dinamice, au creat în realitate 40% din totalul locurilor de muncă în perioada analizată. Acesta este un lucru pozitiv, de la care țările care fac obiectul acestei analize pot construi în continuare. Cum? Prin politici de sprijin care să susțină finanțarea sectorului privat, investiții în capitaluri proprii, garanții și asigurări împotriva riscurilor politice.

Aceste companii emergente pot deveni „laboratoarele economiei viitorului”, cu condiția ca guvernele să le ofere un mediu de creștere stabil și acces la finanțare.

Ce domenii pot genera creștere economică sustenabilă

Raportul Băncii Mondiale identifică cinci piloni esențiali pe care economiile din regiunea ECA își pot sprijini dezvoltarea.

Sunt cinci piloni pe care regiunea ECA poate consolida creșterea economică: sectorul agricol care poate sprijini dezvoltarea rurală și poate absorbi forța de muncă informală; producția cu valoare adăugată mare poate ancora locurile de muncă bine remunerate și poate crește productivitatea; turismul oferă oportunități de a implica tinerii și de a cataliza ecosistemele de servicii; sectorul sănătății contribuie la o piață a muncii cu calificare superioară; energia și infrastructura susțin competitivitatea și creșterea economică verde.

În acest context, România dispune de avantaje competitive clare — de la potențialul agricol, până la oportunitățile în energie regenerabilă și tehnologie.

În România, potențialul este ridicat, dar depinde de creșterea productivității

În Europa Centrală, oportunitățile sunt legate de lanțurile valorice din domeniul producției de valoare adaugată mare și energiei, servicii moderne pentru cetățeni și sprijin pentru populația îmbătrânită. Aceste țări, printre care se numără și România, au un potențial puternic în producția de energie verde, alături de o gamă largă de servicii externalizate, cum ar fi dezvoltarea de software și ingineria. În plus, în țările cu un sector agricol semnificativ, precum România și Polonia, există potențial de a crea valoare dacă productivitatea și accesul la piață pot fi consolidate.

Pentru România, aceasta este o direcție strategică: investițiile în inovație, energie regenerabilă și agricultură modernă pot deveni motoarele care mențin economia pe o traiectorie de creștere inclusivă.

O nouă viziune pentru piața muncii

Cătălin Păuna subliniază că dezvoltarea economică nu mai poate fi gândită fără o componentă umană solidă. Într-o regiune unde forța de muncă scade, soluția nu este doar crearea de locuri de muncă, ci crearea de locuri de muncă mai bune, bazate pe competențe, productivitate și echitate.