Cluj-Napoca își consolidează și în 2025 poziția de oraș-lider în România, potrivit celei de-a doua ediții CITY INDEX, analiza amplă realizată de Institutul pentru Orașe Vizionare (IOV). Capitala rămâne principalul motor economic al țării, iar Sibiul se menține în top datorită calității vieții și performanței culturale.
Raportul aduce o concluzie relevantă pentru întreaga țară: 34 dintre cele 41 de municipii reședință de județ urcă în cel puțin un top 3 național, ceea ce arată că fiecare oraș are puncte forte distinctive și zone clare de dezvoltare.
CITY INDEX 2025 oferă una dintre cele mai consistente radiografii ale performanței urbane din România. Analiza acoperă perioada noiembrie 2023 – iulie 2025, include 51 de indicatori și evaluează orașele sub trei dimensiuni strategice: Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație. Clasamentul surprinde atât stabilitatea marilor centre urbane, cât și ascensiunea orașelor medii, care câștigă teren în zone precum educație, cultură și sport.
Topul general CITY INDEX 2025
Primele locuri ale clasamentului rămân aproape identice cu ediția precedentă. În top 10 intră, în ordine diferită față de anul trecut:
Cluj-Napoca
București
Sibiu
Brașov
Timișoara
Oradea
Iași
Alba Iulia
Constanța
Târgu Mureș
Deși vârful ierarhiei este stabil, competiția reală se duce în zona locurilor 11–20. Orașe precum Craiova, Bistrița, Suceava sau Târgoviște au urcat sau coborât vizibil, în funcție de progresul în educație, cultură, turism și investițiile publice.
Orașele cu cele mai multe poziții 1 la nivel național
Unul dintre indicatorii de interes este numărul de poziții pe care fiecare oraș îl ocupă pe locul 1 în țară.
1. București – 14 indicatori
Capitala domină clar la:
cifra de afaceri,
inovare,
competitivitate urbană,
wellness & viață activă,
entertainment.
2–3. Cluj-Napoca și Reșița – câte 6 indicatori fiecare
Cluj-Napoca este lider la:
Elevi & studenți,
Calitatea învățământului,
Nivelul de educație,
Rankingul universității locale,
Densitatea antreprenorială,
Conectivitate aeriană.
Reșița, surpriza pozitivă a Indexului, se clasează pe locul 1 la:
calitatea aerului,
amprentă verde,
investiții publice,
trafic urban,
accesibilitatea locuinței,
vreme.
Un detaliu important: 34 de municipii au cel puțin un indicator în top 3 — dovada unei dezvoltări policentrice, în care orașe mari, medii și mici excelează în zone diferite.
Calitatea locului
Componenta Calitatea locului măsoară atractivitatea urbană și calitatea vieții, prin indicatori precum infrastructura, sănătatea, educația, mediul natural și patrimoniul cultural.
Top 5 Calitatea locului
Cluj-Napoca
Sibiu
București
Brașov
Iași
Reșița rămâne orașul cu cel mai curat aer, Râmnicu Vâlcea se remarcă prin cea mai mare speranță de viață, iar Târgu Mureș ocupă primul loc la capitolul Spitale & Medici.
Orașele medii precum Alba Iulia, Târgu Jiu și Râmnicu Vâlcea intră puternic în top 10 datorită evoluțiilor constante în infrastructură, sănătate și educație.
Bucureștiul rămâne motorul economic al României
Componenta Prosperitate surprinde dinamica economică, investițiile, inovarea și forța mediului de afaceri.
Top 3 Prosperitate 2025
București
Cluj-Napoca
Timișoara
Capitala se menține lider incontestabil la cifra de afaceri și inovare, în timp ce Clujul conduce la densitatea antreprenorială. Totuși, Cluj-Napoca se confruntă și în acest an cu o provocare semnificativă: este orașul cu cea mai slabă accesibilitate a locuințelor.
Evoluții notabile
Craiova intră în Top 15, urcă datorită performanței în inovare și competitivitate urbană.
Focșani devine noul lider la Fonduri Europene atrase, depășește Reșița.
Zalău și Bistrița completează podiumul la același indicator.
Alba Iulia și Bistrița impresionează prin migrație internă pozitivă, confirmând tendința generală: prosperitatea aduce oameni, nu invers.
Vibrație: Cluj-Napoca trece pe primul loc
Componenta Vibrație reflectă dinamismul cultural, social și demografic al orașelor — de la divertisment și viață culturală până la sport, diversitate și implicare civică.
Top 5 Vibrație
Cluj-Napoca
București
Sibiu
Brașov
Constanța
Clujul urcă pe primul loc datorită performanței în:
indicatorul Elevi & Studenți,
entertainment,
evenimente și experiențe urbane.
Bucureștiul domină categoriile Wellness și Viață activă, iar Sibiul se menține un reper cultural și turistic național.
Interesante sunt și poziționările:
Târgu Mureș – locul 1 la cluburi sportive locale și diversitatea populației,
Miercurea Ciuc – locul 1 la implicare civică pentru al doilea an consecutiv,
Craiova – intră pentru prima dată în Top 15 datorită creșterii spectaculoase la numărul de înnoptări și entertainment.
Tendințele anului 2025 în dezvoltarea orașelor din România
1. Stabilitate la vârf, competiție intensă în zona de mijloc. Topul marilor orașe rămâne stabil, dar orașele din eșalonul 11–20 se remarcă prin schimbări rapide, generate de strategii locale active.
2. Divertismentul devine cel mai influent factor în performanța urbană. Viața culturală, gastronomia, turismul de eveniment și experiențele urbane sunt mai relevante decât indicatorii economici în explicarea diferențelor dintre orașe.
3. Orașele medii se repoziționează prin educație, cultură și sport. Acestea sunt domeniile în care orașele medii câștigă cel mai mult teren, devenind alternative atractive la marile centre urbane.
4. Diferențe de strategie: soft power vs. hard power
Orașele din top își cresc performanța prin educație, cultură, inovație și capital uman.
Orașele din eșalonul inferior avansează prin investiții, infrastructură și servicii publice.
Metodologia CITY INDEX 2025
Studiul a analizat 41 de municipii reședință de județ și a folosit:
date statistice oficiale (INS, ANAF, Eurostat),
evaluări ale rezidenților și turiștilor (TripAdvisor, Google Places),
51 de indicatori integrați în trei componente fundamentale: Calitate, Prosperitate, Vibrație.
