Studiul, efectuat odata la sase luni in statele membre sau in curs de aderare, arata ca am intrat in Uniune cu particularitati demne de luate in seama. Nu suntem la fel de pesimisti ca bulgarii, care detin tristul record de a fi cei mai nemultumiti de viata, de tara in care s-au nascut sau de perspectivele care se intrevad pentru 2007. In schimb, pentru noi soarele rasare intotdeauna de la Vest, iar in alesii nostri nu avem incredere nici cat sa ii lasam sa ne treaca strada.
Sus Comisia! Jos Guvernul!
"Printre romani, singurele institutii percepute pozitiv sunt UE si ONU, nu guvernul sau alte institutii autohtone. In UE 15, nu conteaza decat institutiile nationale, iar in noile state membre perceptia este impartita", interpreteaza Dumitru Sandu, coordonatorul sondajului, cele 67 de procente dintre romani care se declara "increzatori in Uniune". Daca la aceasta categorie media in UE 15 este de 42%, trebuie remarcata lipsa de entuziasm a Marii Britanii, care-si confirma inca o data statutul de rebela comunitara - la peste trei decenii de cand au intrat pe poarta Uniunii, doar 23 % dintre locuitorii Regatului Unit mai cred in telurile comunitare. "Increderea semnificativa si constanta pe care romanii o au in Uniunea Europeana este rezultatul combinat al insatisfactiei fata de viata de zi cu zi a cetatenilor dintr-o tara latina, care resping socialismul si au incredere in institutiile traditionale, intre care biserica si armata ocupa primele locuri", explica Dumitru Sandu.
Drepturile omului sarac
Nivelul de trai scazut in comparatie cu Occidentul fac ca ingrijorarile romanului sa se rezume la grija zilei de maine. Prin urmare, daca preocuparile cetatenilor din statele unionale "traditionale" denota o perspectiva mai degraba globala - somaj, terorism si imigratie -, dezvoltarea economica a tarii (45%), sistemul sanitar (25%) sau pensiile (18%), se situeaza pe primele locuri in topul ingrijorarilor romanilor. O situatie aproape hilara se intalneste la categoria "importanta drepturilor omului". Desi ne incadram in marja de circa 50% de cetateni europeni care se declara interesati de aceasta tema, ne remarcam printr-o acceptie aparte asupra termenului. Astfel, in timp ce in UE 25, drepturile omului echivaleaza cu aspectele sociale, problema mediului sau asigurarea accesului la educatie, in Romania acestea sunt percepute in termeni de salariu, loc de munca sau mersul economiei.
Nefericirea ne da afara din tara
Cel mai semnificativ indicator, in opinia lui Dumitru Sandu, este cel al satisfactiei populatiei, "deoarece el se afla in relatie directa cu imigrationismul". Desi la prima vedere numarul romanilor care se declara "multumiti de viata" pare considerabil - 48% -, in fapt el paleste in fata celor 72 de procente din noile state membre (valul de aderare din 2004) sau a celor 85 de procente dintre cetatenii UE15. Totusi, invidia fata de cei 98% de suedezi fericiti e atenuata de nefericirea vecinilor de la Sud de Dunare - doar 36% dintre bulgari stiu ce este satisfactia. Constatarea ca nu dam pe dinafara de fericire e explicabila pe de-a-ntregul, daca aruncam o privire asupra capitolului "resurse". O cincime dintre noi au Internet acasa, fata de media de 32% din noile state membre, iar autoturism in fata scarii au doar 37% dintre romani. In schimb, in ceea ce priveste imigratia, din Eurobarometru reiese ca plecarile in strainatate nu se fac, asa cum se credea, din zonele cele mai sarace, pentru ca locuitorii acestor regiuni (o mare parte a Moldovei, Delta, Sudul Olteniei) nu au nici cunostinte in Occident, nici resursele financiare sa se avante inspre acolo. "Din aceasta perspectiva nu se vor schimba prea multe, pentru ca este de banuit ca stocul de educatie livrat, esential pentru rezolvarea acestei chestiuni, va ramane in continuare redus", crede realizatorul raportului.
Aderarea la Europa centrala
Rezultatele Eurobarometrului arata, daca mai era nevoie, ca, pentru a nu cadea de la o inaltime prea mare, romanii trebuie sa-si ia privirea de la statele occidentale, care nu au cunoscut plaga comunista de jumatate de secol, si sa-si ia exemplele din statele nou-aderate, cu experiente istorice asemanatoare. Potrivit autorului studiului, "uitandu-ne la noile state membre, vom putea intelege drumul nostru. Starea de spirit, de exemplu, nu va cadea, insa e posibil sa scada nivelul de incredere in UE. La cat de ridicat este in momentul de fata, insa, aceasta nu va constitui o problema", conchide el.
