© 2014 Harvard Business School Publishing Corp.

În mod natural, ai tendinţa să examinezi cu neîncredere orice sistem care îşi propune să le desemneze pe cele mai inovatoare companii din lume. Lista realizată de Boston Consulting Group, care se bazează masiv pe sondaje de opinie în care directorii de top sunt rugaţi să nominalizeze companiile pe care le percep a fi inovatoare, riscă să „cedeze” din cauza efectului de halou, conform căruia se presupune că acele companii care au în general succes s-ar descurca foarte bine în orice domeniu.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

În decursul anilor, mulţi oameni m-au întrebat dacă intuiţia are sau nu vreun rol de jucat într-o organizaţie care îşi bazează activitatea şi deciziile pe procesul analitic denumit generic „analytics” - proces ce cuprinde nu doar simpla analiză, ci întreaga metodologie aplicată pentru a exploata datele şi informaţiile disponibile cu scopul de a lua decizii şi a întreprinde acţiuni care sunt mai eficiente şi care îmbunătăţesc performanţele obţinute. I-am asigurat, de fiecare dată, că există o grămadă de locuri în care intuiţia este încă relevantă.

Am întâlnit două tipuri de şefi: unii convenţionali şi alţii neconvenţionali, ambele uşor de recunoscut. Cei convenţionali, conştienţi de greutatea rolului lor, au mai mereu uşa închisă sau o asistentă eficientă care-ţi blochează accesul în sanctuarul lor.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Probabil că te-ai cam săturat să tot auzi de „big data” – date şi informaţii acumulate în volum atât de mare, încât au nevoie de capacităţi mari şi avansate de stocare şi prelucrare, dar care pot genera, în urma prelucrării lor, înţelegeri şi concluzii valoroase. S-ar putea să fi considerat că era de aşteptat ca nişte companii precum Amazon şi Netflix să se numere printre inovatorii timpurii în domeniul utilizării datelor culese de site-urile lor pentru generarea de recomandări de produse, dar ceea ce vrei de fapt să ştii este: ce anume înseamnă „big data” pentru un simplu angajat şi cum pot companiile obişnuite să extragă o reală valoare din aceste date şi informaţii?

GSK România a publicat în data de 5 decembrie cea de-a doua ediţie a Raportului de Responsabilitate Corporativă, un document care descrie contribuția companiei pe piaţa locală, valorile și felul în care organizaţia îşi ghidează activitatea, cu obiectivul de a creşte speranţa de viaţă a românilor şi de a  îmbunătăți calitatea vieții acestora. Raportul acoperă toate diviziile de business ale GSK în România: farma, consumer healthcare, distribuție și producţie.

Comunităţile de business există de multă vreme în România, şi temele abordate în cadrul întâlnirilor au mereu un feedback foarte bun, inovaţiile pregătindu-se încă de la începutul discuţiilor. Cu atât mai mult cu cât partenerii de dialog fac parte din „taberele” aparent diferite: antreprenori, business angels, reprezentanţi ai unor companii...

Ce înseamnă inovaţia când vine vorba de strategia de business? Dacă vorbim de o cultură de afaceri inovatoare, aceasta se traduce prin încurajarea întrebărilor, provocărilor şi asumarea de riscuri. Perspectiva, de cele mai multe ori, este de a se ajunge la un conflict cu modelul de afaceri existent, dar rezolvarea vine din acceptarea comasării acelui model cu ideile inovatoare.

Cele mai multe companii se prezintă ca fiind inovative cu speranţa că posibilii investitori sau clienţi vor crede că există o creştere şi o dezvoltare acolo unde de fapt nu se întâmplă nimic. Aceasta este o teorie dezvoltată de Clayton Christensen, profesor la Harvard Business School şi autor al unei cărţi care a făcut vâlvă la vremea ei, în 1997, „Dilema inovatorilor”.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

Două adevăruri strategice incomode stau în faţa majorităţii directorilor executivi şi a companiilor – şi probabil că şi în faţa ta. În primul rând, nu ai o strategie puternică. În al doilea rând, nu faci mare lucru în privinţa aceasta.

La nivel local, dar şi global încă există greutăţi majore întâmpinate de managerii financiari de astăzi în a se asigura că funcția lor se adaptează la nevoile în schimbare ale mediului de afaceri. În timp ce preocuparea părților trece dincolo de performanța financiară a organizației, crește şi concentrarea pe nevoia de a obține o performanță îmbunătățită a businessului, pe termen lung. Şi provocările nu se opresc aici...

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

În anul în care s-a născut soţul meu, 1953, doar 5% dintre americani preferau să aibă drept şef o femeie şi nu un bărbat. Conform unui nou sondaj de opinie realizat de Gallup, această pondere a urcat la 23%. Între timp, proporţia oamenilor care preferă să lucreze pentru un şef care este bărbat a scăzut în mod abrupt, de la două treimi în 1953 la circa o treime în prezent.

Diversitatea de gen în mediul de business şi cu precădere în cadrul echipelor de conducere a devenit un subiect din ce în ce mai important, în special în ţările occidentale. Dacă iniţial tema diversităţii de gen a fost abordată în prag de secol XX de către mişcarea feministă prin prisma egalităţii de şansă pentru drepturi pe care azi le considerăm de bază: dreptul la vot, la loc de muncă etc., în prezent, adresarea sa vine în contextul unei bune guvernanțe corporative, potrivită unor timpuri noi, unor noi valori şi unui nou leadership.

Accesul la e-mail și la calendarul de întâlniri sau task-uri sunt cele mai folosite funcționalități pe telefonul mobil, de către oamenii de afaceri. Echipa ThePhoneGeeks prezintă ce alte capabilități ar trebui să aibă un telefon pentru business, dar și cele mai potrivite 5 modele pentru oamenii de afaceri.

Poate că ar fi fost un excelent medic. Ideea de structură construită pas cu pas, ascendent, din elemente despre care ar fi aflat la Genetică, poate că a avut-o tot timpul în minte, chiar dacă a captivat-o lumea de afaceri. Spirala ADN-ului poate fi dată oricând exemplu pentru legăturile într-o echipă sau pentru a defini stabilitatea şi creşterea unui business.

© 2013 Harvard Business School Publishing Corp.

În 1981, Peter Drucker a susţinut la New York University  o prezentare cu titlul „Managing the Increasing Complexity of Large Organizations”. Inspirându-se din lecţiile învăţate din experienţele prin care au trecut industria automobilelor, cea bancară şi alte industrii, el ne-a oferit nişte recomandări provocatoare, care să ne ajute să ne descurcăm într-o lume în care „adevărata problemă este să decizi ce să faci” când te afli în faţa unei imense „schimbări apărute în tehnologie sau în piaţă”.

Rândurile următoare nu sunt „literă de lege”, ci doar îndemn la adaptare, la focus pe lucrurile cu adevărat importante şi pe factorul uman, elemente pe care le-aş pune oricând în „balanţă” pentru a obţine orice stare de echilibru.

Deseori, aud în jurul meu că oamenii „se luptă” cu emoțiile, că e necesar „să controlăm” sau „să îmblânzim” emoțiile, declarații care arată că ne simțim ca într-o arenă atunci când vorbim despre trăirile pe care le avem. Animale sălbatice, acestea par să fie împotriva noastră și să ne strice planurile, mai ales dacă ne referim la viața profesională.

Diversitatea de gen în mediul de business şi, cu precădere, în cadrul echipelor de conducere a devenit un subiect din ce în ce mai mai important în special în ţările occidentale. Pentru a răspunde la întrebarea din titlu, HART Consulting împreună cu partenerii săi, Adina Bigas, ASEBUSS şi EXEC-Edu au iniţiat o cercetare pe trei piloni: la nivel individual, organizaţional şi de percepţii sociale cu privire la chestiunea diversităţii de gen în leaderhip.

Rolul unui CFO a trecut prin multe transformări în ultimii ani. Contribuţiile directorilor financiari se extind acum dincolo de sfera financiară tradiţională, incluzând şi o puternică componentă strategică şi comercială. 

Tehnicile moderne de construire a brandurilor se bazează pe activarea simțurilor prin implicarea directă a consumatorilor și a noilor tehnologii. Trecem printr-o perioadă în care multe business-uri se luptă cu vremurile, se inventează sau se reinventează. Și pentru că de cele mai multe ori, brandul reprezintă de fapt business-ul în sine, tot mai multe branduri își caută locul în mintea și inima consumatorilor.